Lect. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă
Facultatea de Ştiinţe Economice şi gestiunea Afacerilor
Catedra Contabilitate

Activitate de cercetare

Lect. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă
Facultatea de Ştiinţe Economice şi gestiunea Afacerilor
Catedra Contabilitate

Articole recente

Lect. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă
Facultatea de Ştiinţe Economice şi gestiunea Afacerilor
Catedra Contabilitate

Cărţi recente

Lect. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă
Facultatea de Ştiinţe Economice şi gestiunea Afacerilor
Catedra Contabilitate

Lect. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă

În anul 1998 am absolvit Colegiul „Horea, Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia, specializarea informatică. Din păcate sau din fericire, depinde din ce unghi privim situaţia, sfera informaticii nu mi-a trezit un asemenea interes încât să continui studiile pe aceeaşi direcţie. Fapt pentru care am decis să urmez studii economice, fiind atras de lumea afacerilor, a economiei, în general. Schimbările produse după Revoluţia din 1989, în sfera economiei m-au fascinat în permanenţă. Fără să beneficiez de prea multă îndrumare şi fără prea multe informaţii am decis să aleg Clujul drept centru universitar unde să îmi continui studiile. Pentru că majoritatea colegilor mei de liceu, dar şi pentru că Universitatea Babeş- Bolyai se bucura de cel mai răsunător prestigiu, am decis să aleg această instituţie.

Până în prezent s-a dovedit a fi o alegere instinctivă inspirată. Pe parcursul celor patru ani de studii, domeniul contabilităţii a fost cel care pentru mine avea cel mai pronunţat caracter practic, fiind profund ancorat în realitatea economică. Un rol determinant în acest sens l-a jucat d-na profesoară Doina Marian, căreia îi mulţumesc. Ca urmare a acestor realităţi, am ales să urmez studiile masterale în cadrul aceleiaşi universităţi, dar de această dată specializarea a fost cea a contabilităţii. De aici şi până la continuarea studiilor, pe aceeaşi direcţie nu a fost decât un pas simplu, înainte. Cu aportul incontestabil al d-lui Prof. univ. dr. Dumitru Matiş, în anul acesta am finalizat studiile doctorale, obţinând diploma de doctor în ştiinţe economice. În prezent, ocup poziţia de Lector univ. dr. la Catedra de contabilitate.

Aş dori să menţionez că alături de sfera preocupărilor ştiinţifice am avut preocupări în domeniul reprezentării studenţilor la nivelul facultăţii şi al universităţii noastre. În perioada 2000 – 2004 am fost membru în Consiliul profesoral al facultăţii şi în Senatul Universităţii, iar în perioada 2002 – 2004 am deţinut poziţia de Prefect al studenţilor. Pentru onoarea care mi-a revenit ca urmare a acestui statut îmi exprim recunoştinţa faţă de toţi aceia care au oferit susţinere vieţii studenţeşti la Universitatea Babeş- Bolyai. În cadrul paragrafelor următoare ne-am propus să realizăm o imagine de ansamblu asupra cercetării ştiinţifice efectuate până în prezent, în cadrul acestei instituţii academice.

Aflându-te în faţa unei provocări precum un proiect de cercetare derulat în cadrul unei şcoli doctorale de tradiţie în mediul universitar naţional şi internaţional, precum este cea a Universităţii Babeş-Bolyai, nu îţi rămâne altceva de făcut decât să îndrăzneşti asumarea unui demers ştiinţific de anvergură prin care să generezi valoare adăugată la stadiul contemporan al cunoaşterii în domeniul de cercetare ales. În urmă cu mai bine de patru ani ne propuneam să abordăm o problematică de actualitate, şi atunci şi acum, poziţionată la interacţiunea dintre sfera contabilităţii şi fenomenul globalizării. Parcurgând însă etapele procesului de acumulare intelectuală şi fundamentare a cunoştinţelor personale specifice studiilor doctorale, aşa cum un ilustru profesor al acestei instituţii academice subliniază ori de câte ori se iveşte ocazia, ne-am focalizat preocupările de cercetare înspre sistemele de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile internaţionale, pornind de la identificarea unei nevoi şi ajungând la stadiul manifestărilor spontane. În acest context, putem considera că obiectivul major al cercetării întreprinse îl reprezintă demonstrarea legăturii măsurabile şi cuantificabile existente între formele de manifestare ale fenomenului globalizării şi procesele care se regăsesc în sfera sistemelor contabile naţionale şi internaţionale. Astfel, demersul ştiinţific la care ne-am angajat poate fi poziţionat cu uşurinţă în domeniul contabilităţii internaţionale, iar dacă avem în vedere obiectivul major al prezentei cercetări, atunci putem considera că acesta se înscrie în sfera cercetărilor contabile internaţionale, care au fost recunoscute ca sub-disciplină a cercetărilor contabile în urmă cu mulţi ani (Baker and Barbu, 2007, p. 274).

Dacă însă ne referim cu primordialitate la cercetarea empirică realizată în cadrul prezentei lucrări putem afirma că cercetarea noastră poate fi plasată mai exact în aria de cercetare a armonizării contabile internaţionale, la nivelul căreia cercetările existente investighează argumentaţia aferentă acestui proces, eforturile înspre armonia contabilă internaţională, precum şi tendinţele existente în direcţia realizării armonizării internaţionale a referenţialelor contabile naţionale (Baker and Barbu, 2007, p. 275). Odată poziţionată activitatea de cercetare putem considera că dezideratul major al lucrării noastre este reprezentat de realizarea unei legături între formele de manifestare a procesului de armonizare contabilă internaţională şi dezvoltarea unor modele de cuantificare a gradului de compatibilitate şi comparabilitate între diverse sisteme contabile naţionale. Toate acestea au în vedere realitatea diversităţii contabile internaţionale şi tendinţele de manifestare spontană a procesului de armonizare. Studiile realizate de către van der Tas (1988, p. 158; 1992a, p. 70) fac distincţie între formele majore de manifestare a procesului de armonizare contabilă internaţională, susţinând teoria conform căreia există armonizarea formală, materială şi spontană, atât în sfera contabilităţii, cât şi a raportărilor financiare. Pe baza accepţiunii formulate de van der Tas, putem considera că armonizarea formală este în fapt armonizarea reglementărilor contabile existente fie la nivel naţional, fie la nivelul referenţialelor internaţionale (spre exemplu: Rahman et al., 1994, 2002; Canibano and Mora, 2000; Aisbitt, 2001; Garrido et al., 2002; Fontes et al., 2005; Ding actuet al., 2007; Nobes and Parker, 2008), în timp ce armonizarea materială face referire la practicile contabile influenţate de către reglementări sau de către forţele pieţei. Dincolo de aceste două modalităţi de manifestare a fenomenului studiat, literatura de specialitate (spre exemplu: Parker and Morris, 2001, p. 303) delimitează sub raport conceptual armonizarea spontană ca reprezentând o subcategorie sau o formă particulară a armonizării materiale.

Pe aceste baze, putem considera armonizarea contabilă spontană ca o alternativă la evoluţia firească a procesului de armonizare contabilă, bazat pe relaţia armonizare formală-armonizare materială. O astfel de situaţie apare atunci când se înregistrează deficienţe în procesul de armonizare a reglementărilor sau atunci când ritmul de derulare a acestuia nu răspunde nevoii de conformitate şi comparabilitate a raportărilor financiare, venite din partea practicii şi realităţii contabile. Pe de altă parte, putem aprecia că armonizarea spontană este o reacţie de răspuns la nevoia de armonizare venită din partea practicii contabile sau, cu alte cuvinte, armonizarea spontană rezultă ca urmare a forţelor pieţei şi nu ca un efect al reglementărilor contabile (Parker and Morris, 2001, p. 304) şi a procesului de armonizare (formală) a acestora. În acest context, dorim să subliniem faptul că o modalitate de atingere a dezideratului major asumat prin prezenta cercetare este dezvoltarea unui sistem complex, integrat şi sustenabil de cuantificare a nevoii de armonizare contabilă la nivelul unui referenţial contabil naţional. Faptul că la nivelul celui de al treilea capitol al lucrării poate fi regăsit un model conceptual de măsurare a nevoii de armonizare contabilă, implementat în cadrul a 67 de sisteme contabile naţionale, putem afirma că unul dintre obiectivele cercetării de faţă a fost astfel atins. Pornind de la acest aport la cunoaşterea ştiinţifică suntem în măsură să susţinem introducerea sub raport conceptual şi empiric, a unei noi forme de manifestare a procesului de armonizare contabilă şi anume, armonizarea preformală sau prior de jure. Fără a diminua importanţa întregii cercetări realizate am dorit să ne oprim asupra acestor aspecte, deoarece reprezintă elementul de noutate absolută adus de lucrarea noastră la stadiul actual al cunoaşterii ştiinţifice.

Important este ca aceste limite să fie greu de atins în condiţii normale. O particularizare a limitelor cercetării noastre este realizată la nivelul ultimului capitol al lucrării de faţă. Activitatea de cercetare întreprinsă până în prezent a fost derulată în cadrul mai multor proiecte de cercetare asumate la nivelul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. În cadrul a cinci astfel de proiecte am deţinut poziţia de membru al echipei de cercetare, iar pentru un al şaselea proiect am avut rolul de director. Rezultatele activităţii de cercetare obţinute s-au concretizat în articole ştiinţifice, publicate în jurnale internaţionale indexate în baze de date, sau în volume ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale. De asemenea, am participat la elaborarea a două cărţi colective, de specialitate şi am reuşit publicarea tezei de doctorat. Asumându-ne exigenţele şi valorile unui mediu academic de renume, precum cel al Universităţii Babeş-Bolyai şi având o bază ştiinţifică solidă, consolidată pe perioada studiilor doctorale, ne exprimăm convingerea că vom putea crea valoare ştiinţifică adăugată pentru universitatea noastră.