
Editura: Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009
Pagini: 463
Autor: Carmen Giorgiana Bonaci
Asist.univ.dr.
Universitatea Babeş-Bolyai,
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor,
Catedra de contabilitate şi audit
Fundamente teoretice şi practice ale contabilităţii instrumentelor financiare. De la Jonathan’s Coffee-house şi Tontine Coffee House la vremuri actuale de criză
Lucrarea Fundamente teoretice şi practice ale contabilităţii instrumentelor financiare abordează un domeniu generos din punct de vedere al complexităţii cunoştinţelor necesare pentru a ne putea avânta în formularea vreunei opinii ce se doreşte a fi pertinentă în contextul actualelor circumstanţe care au adus derivatele mai mult decât oricând în lumina reflectoarelor. În ciuda faptului că aspectul crizelor societăţii moderne a fost analizat din perspectivă politică, spirituală şi economică de către personalităţi marcante ale istoriei precum Hegel, Weber, Marx, dar şi prin prisma unor teorii inovative precum cea a lui Habermas, actuala criză economico-financiară pare să ne fi lăsat pe toţi consternaţi în faţa implicaţiilor şi amplitudinii înregistrate. În mod evident, aspectele care trebuie avute în vedere atunci când dorim să aflăm un răspuns la întrebarea Cum a fost acest lucru posibil? sunt multiple, însă considerăm că o bună cunoaştere a ansamblului necesită o aplecare atentă asupra componentelor, şi ulterior corelarea în mod corespunzător a informaţiilor culese prin prisma sistemului. Ori în acest caz sistemul financiar are cu siguranţă prioritate, demonstrându-ne prin intermediul unei lecţii dure rolul pe care îl joacă în contemporaneitate.
Iniţiată în virtutea unui demers ştiinţific specific studiilor doctorale, lucrarea de faţă analizează problematica instrumentelor financiare din perspectivă contabilă, printr-o abordare cuprinzătoare, adaptată perioadei în care a fost finalizată. Cu alte cuvinte, fără a intra în detalii tehnice care ar fi fost imposibil de epuizat în cadrul unei singure lucrări la nivelul tuturor categoriilor de instrumente financiare, fără ca aceasta să se transforme într-un fel de ghid de aplicare al standardelor contabile în domeniu, lucrarea se doreşte mai degrabă a fi primul pas în fundamentarea unei contabilităţi a instrumentelor financiare, încercând să puncteze, prin intermediul fiecărei părţi, aspecte esenţiale ce ar trebuie în opinia noastră considerate. Astfel, punctele de reper ale prezentei lucrări pot fi sintetizate astfel:
- Delimitarea stadiului actual al cunoaşterii în domeniu, din perspectiva literaturii de specialitate, a teoriilor contabile şi a conceptelor specifice;
- Incursiune asupra sistemului financiar, cu accente contabile asupra sectorului bancar, al asigurărilor şi îndeosebi a pieţelor de capital;
- Analiză detaliată asupra actualei crize economico-financiare, realizând conexiuni cu similarităţi ale trecutului şi proiecţii asupra viitorului;
- Consideraţii asupra prevederilor marilor referenţiale contabile în domeniul instrumentelor financiare;
- Studii empirice asupra unor aspecte practice ale contabilităţii instrumentelor fianciare la nivel global, european, dar şi naţional, precum şi o perspectivă a profesioniştilor evaluatori din România.
Convinşi fiind de faptul că drumul spre cunoaştere începe odată cu întoarcerea unei pagini de carte, sperăm ca actuala lucrare să stârnească curiozitatea cititorilor pentru un domeniu fascinant, dechis multiplelor analize şi abordări, devenind astfel un stimulent al perspectivelor unor noi cercetări. Amintindu-ne cuvintele lui Wendell Ford care spunea că dacă informaţia reprezintă moneda democraţiei, atunci librăriile pot fi considerate bănci, îndrăznim să sperăm că am contribuit şi noi, prin prezenta lucrare, la realizarea unui rulaj informaţional capabil să genereze beneficii cititorului.
Asist.univ.dr. Carmen Giorgiana Bonaci
Cluj-Napoca
18 Iulie 2010
![]() |
Descrierea imaginilor de pe copertă (de la stânga la dreapta, pe coperta I):
London Stock Exchange a început derularea primelor activităţi prin intermediul biroului lui John Castaing din Jonathan’s Coffee-house, care în anul 1698 a postat pentru prima dată preţurile acţiunilor şi a mărfurilor într-un loc public. Acest fapt este prima evidenţă de tranzacţionare sistematică a acţiunilor unor entităţi, în Londra.
New York Stock Exchange şi-a desfăşurat la începuturi tranzacţionarea în stradă, iar uneori brokerii se mutau în Tontine Coffee House. ‘Înţelegerea de sub Platan’ (eng. Buttonwood Agreement) din 17 mai 1792 a fost cea care a pus temeliile primului Consiliu a ceea ce astăzi reprezintă New York Stock Exchange. Această înţelegere a fost semnată de către 24 de brokeri chiar pe Wall Stret, în New York, la vremea respectivă sub un platan (eng. buttonwood tree – de unde şi denumirea). Nou înfiinţata organizaţie îşi schiţa deja propria constituţie la 8 martie 1817, luându-şi denumirea de „New York Stock & Exchange Board”. În 1863, această denumire era prescurtată la actuala „New York Stock Exchange”.
Design copertă: Mihai Guţă |
