Asigurarea calităţii

Este nevoie şi la Universitatea "Babeş-Bolyai" de o acţiune explicită şi sistematică pentru asigurarea calităţii şi, prin aceasta, pentru mărirea atractivităţii şi competitivităţii universităţii. Această acţiune trebuie, însă, să fie naturală (şi nu birocratică), competentă (şi nu superficială), parte a unui învăţământ performant (şi nu o încărcare inutilă a programului său). De aceea, s-au propus spre aprobare Consiliului de Administraţie şi Senatului Universităţii "Babeş-Bolyai" o nouă abordare a asigurării calităţii şi o organizare a serviciilor responsabile. Asigurarea calităţii învăţământului superior în condiţiile sporirii competenţei produselor, ale extinderii pieţelor şi, de fapt, ale globalizării, este un obiectiv major al Universităţii "Babeş-Bolyai".

Criteriile care ne permit să evaluăm calitatea programelor sau a instituţiilor de învăţământ superior sunt diverse, corespunzătoare dimensiunilor multiple ale activităţii universitare: legală, profesională, economică, managerială, relaţia cu aşteptările studenţilor, relaţia cu aşteptările angajatorilor, relaţia cu piaţa muncii, organizaţională, deschiderea spre viitor. Aceste criterii sunt următoarele:

1. consacrarea legală a autonomiei universitare şi asumarea autonomiei ca instrument de sporire a performanţelor şi de creştere a competitivităţii;
2. stabilirea explicită a misiunii universităţilor şi a obiectivelor instituţiilor şi programelor prin charte, strategii şi programe operaţionale;
3. accesibilitatea pentru cetăţeni având abilităţi definite, în mod transparent şi pe baza competiţiei, şi asigurarea de oportunităţi în mod nediscriminatoriu;
4. calitatea curriculei;
5. calitatea corpului academic sub aspectul calificării şi competenţei profesionale, capacităţii interactive, abilităţilor didactice, culturii intelectuale, iniţiativei şi angajamentului;
6. prezenţa unui feed-back continuu în relaţia cu studenţii şi disponibilitatea de a prelua sugestii, propuneri, critici din partea studenţilor;
7. flexibilitatea organizării sub aspectul posibilităţilor de transfer al creditelor, de interdisciplinaritate, de recurs la a doua şansă, de studiu în diferite programe sau universităţi;
8. calitatea infrastructurii sub aspectul spaţiilor de învăţământ şi al mijloacelor de transport şi nivelul echipării bibliotecilor, laboratoarelor, mijloacelor de comunicaţie;
9. resursele alocate, prin bugete, de către finanţatori, capacitatea de a obţine resurse extrabugetare, capacitatea de a motiva corpul academic, capacitatea de investiţie în clădiri şi echipamente;
10. practicarea accountability în privinţa folosirii resurselor umane şi materiale şi recursul la audit sistematic;
11. prezenţa unui feed-back în relaţia cu angajatorii şi disponibilitatea la adecvarea programelor în raport cu piaţa muncii;
12. competitivitatea ştiinţifică în raport cu cercetările ştiinţifice de referinţă din domeniul respectiv şi cu criterii internaţionale de evaluare a producţiei ştiinţifice;
13. nivelul de dezvoltare a mecanismelor de autoevaluare a calităţii şi de asigurare a calităţii;
14. rezultatul pragmatic sub aspectul nivelului tehnologiilor, tehnicii, dezbaterii publice, democraţiei, în măsura în care acestea sunt dependente de învăţământul superior;
15. măsura în care au fost generate capacităţi de inovaţie în tehnică, ştiinţă, cultură, artă şi s-a produs înnoirea acestora.