Pentru o politica lingvistica europeana

Contextul în care se defineşte azi politica lingvistică a unei universităţi, într-o societate ce se doreşte a fi una a educaţiei şi a cunoaşterii, trebuie să ţină seama de reperele definitorii ale evoluţiei conceptului de spaţiu universitar european şi anume cele cuprinse în Declaraţia de la Sorbona (1998), Declaraţia de la Bologna (1999), Mesajul de la Salamanca (2001), Comunicatul de la Praga (2001), în concordanţă cu referinţele specifice domeniului lingvistic: Rezoluţia Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene (1995) privitoare la ameliorarea calităţii şi diversificarea învăţării şi predării limbilor în cadrul sistemelor educative ale UE; Cartea albă A preda, a învăţa: spre o societate a cunoaşterii, Comisia Europeană, 1995, recomandarea R (98)6 a Comitetului de Miniştri din Statele Membre privitoare la limbile moderne, Consiliul Europei, 2000, Portofoliul european al limbilor, Consiliul Europei, 2000, Cadrul comun de referinţă pentru limbi, Consiliul Europei, 2000, Multilingvism şi noile contexte educative: Universitate şi politică lingvistică în Europa, Consiliul European pentru Limbi, 2001 (al cărui membru este şi Universitatea „Babeş-Bolyai”).
În urma Conferinţei de la Berlin din 28-30 iunie 2001 – consacrată anului european al limbilor –Senatul Universităţii „Babeş-Bolyai” a adoptat în reuniunea din decembrie 2001 documentul Pentru o politică lingvistică europeană în UBB, publicat în Buletinul informativ nr. 21 al UBB, care prevede trecerea pentru studenţii români la formula 1+2 (limba maternă A + două limbi moderne: limbile B şi C).

Ţinând cont de reorganizarea structurii studiilor universitare în consens cu Declaraţia de la Bologna şi de recomandările Consiliului European al Limbilor, această politică s-a cerut a fi reactualizată.
Procesul de reactualizare a cuprins mai multe etape, fiecare încorporând noile evoluţii ale politicilor lingvistice la nivel european (ex. Procesul Bologna şi politica lingvistică. Notificare a Consiliului European al Limbilor adresată autorităţilor şi organizaţiilor care se ocupă de implementarea Declaraţiei de la Bologna, Bruxelles, 30 septembrie 2002, sau Declaraţia de la Nancy, aprilie 2006).
Acest context este completat şi redefinit în Universitatea Babeş-Bolyai caracterul  multicultural: structura actuală cuprinzând trei linii de studiu - română, maghiară şi germană -, la care  se adaugă programul de studii iudaice şi caracterul plurilingv: linii de studiu în limbi de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană şi italiană şi programe de studiu în spaniolă, norvegiană, daneză, suedeză, poloneză, finlandeză, japoneză, coreeană, chineză etc.).
            Date fiind cele de mai sus, politica lingvistică a UBB face următoarele recomandări privind parcursul lingvistic al studenţilor săi de la toate ciclurile de studiu, rămânând la latitudinea facultăţilor modul de aplicare a acestora.

Parcursul lingvistic al studentului UBB
            LA = limba maternă
            LB = prima limbă modernă studiată în facultate
            LC = a doua limbă modernă studiată în facultate (unde e cazul)
            CECR = Cadrul european comun de referinţă pentru Limbi
           
Nivele CECR
            Începător:       A1=  5 puncte; A2=10 puncte
            Intermediar:   B1=15 puncte; B2=20 puncte
            Avansat:         C1= 25 puncte; C2=30 puncte

Potrivit reglementărilor Comisiei Europene, la intrarea în universitate candidaţii trebuie să posede un nivel de cunoaştere a unei limbi moderne corespunzătoare punctajului 15/30 (conform CECR). Ţinând cont de recomandările Consiliului European al Limbilor, Universitatea „Babeş-Bolyai” stabileşte un  parcurs lingvistic pentru studenţii proprii, jalonat după cum urmează:    

I. Ciclul licenţă 

Studentul intră la facultate cu nivelul B1 (punctaj minim 15/30 - limbaj general), pentru ca la încheierea ciclului I să facă dovada cunoaşterii unei limbi străine (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă sau rusă) de nivel B2 (punctaj minim 20/30 - limbaj specializat).

La absolvirea ciclului licenţă, studenţii inclusiv cei care au optat în facultate pentru studiul unei limbi străine „ab initio” („de la zero”) vor trebui să facă dovada unui nivel de competenţă lingvistică corespunzător punctajului 20/30 (nivel B2). În acest sens, ei  vor susţine un test de competenţă lingvistică pentru acces la licenţă, pentru care au două opţiuni:

 

II. Ciclul masterat

Pentru admiterea la programele de masterat, studenţii vor prezenta un certificat de competenţă lingvistică eliberat de centrele ALPHA sau LINGUA, sau certificate echivalente. Nivelul B2 (punctaj minim 20/30 - limbaj de specialitate). Se recomandă testarea limbii studiate în facultate, adică LB.
 În cursul ciclului masterat se va studia a doua limbă străină LC în regim de autoformare, cu posibilitatea de a apela la serviciile centrelor ALPHA şi LINGUA ale UBB. La absolvirea ciclului masterat, studenţii masteranzi vor prezenta un certificat de competenţă lingvistică în limba modernă LC.  Nivelul este B1  (punctaj minim necesar 15 puncte).   

 

III. Ciclul doctoral

La admiterea la studiile doctorale, candidaţii vor prezenta un certificat de competenţă lingvistică eliberat de centrele ALPHA sau LINGUA ale UBB, sau certificate echivalente.  Nivelul este B2 (punctaj minim necesar 20/30 puncte - limbaj specializat).

 

IV. Studenţii străini

          
În cazul studenţilor străini, UBB oferă posibilitatea de învăţare a limbii române ca limbă străină: cursuri curriculare (an pregătitor pentru tinerii care doresc să urmeze o specializare în România; module de cultură şi civilizaţie românească; cursuri practice semestriale pentru studenţii ERASMUS; module de română ca limbă străină în cadrul programelor masterale), precum şi cursuri extra-curriculare (cursuri de vară internaţionale, cursuri intensive pentru studenţii ERASMUS).

Rolul de a asigura aplicarea acestei politici complexe (de predare şi testare) revine catedrelor de specialitate ale Universităţii (Catedra de limbi moderne şi comunicare în afaceri şi Catedra de limbi străine de specialitate), precum şi altor catedre de limbi străine ale Facultăţii de Litere împreună cu cele două centre de limbi, Alpha şi Lingua.
Strategia de aplicare a Hotărârii Senatului privind Politica Lingvistică a UBB pe care o propunem este echilibrată şi flexibilă, atât din punctul de vedere al studenţilor şi al ponderii disciplinelor în noile planuri de învăţământ, cât şi al costurilor pentru universitate. Ea este menită să îi motiveze şi să îi stimuleze pe studenţi în perfecţionarea cunoştinţelor de limbi străine în vederea formării unor competenţe axate pe mânuirea limbajului de specialitate şi pe comunicarea interculturală, atât de necesare unei viitoare profesii într-o Europă de mâine, plurilingvă şi multiculturală.

** Secţiile de la Litere care trebuie să susţină la final testul de competenţă.

*  Vezi anexa 2.

Anexe (1 şi 2)