Andrei MARGA
Rector al Universităţii Babeş-Bolyai

 

CV Andrei Marga

 

Autonomia universitară – condiţie a civilizaţiei Un proiect de lege peticit şi diletant Calitate şi excelenţă (Strategia Universităţii Babeş-Bolyai pentru excelenţă)

Incapacitatea corectitudinii

 

Ce este de făcut în 2011-2012?  

Andrei Marga
Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai
Cuvânt la inaugurarea anului academic 2011-2012
în reuniunea din Aula Magna.
1 octombrie 2011

AÅŸa cum s-a anunÅ£at de către Universitatea „Jiao Tong” din Shanghai (China), Universitatea BabeÅŸ-Bolyai a fost luată în calcul, în 2011, pentru intrarea în lista primelor 500 de universităţi  din lume. Presa centrală din România (vezi, de pildă, „Adevărul” din 29 august 2011, www.adevărul.ro) a relatat că „Universitatea BabeÅŸ-Bolyai este singura instituÅ£ie de învăţământ superior din România care a fost luată în calcul la alcătuirea topului realizat de vestita universitate chineză”.  Evident, este vorba de un eveniment îmbucurător, încât Universitatea BabeÅŸ-Bolyai are de reflectat neîntârziat asupra ÅŸansei ÅŸi de acÅ£ionat în consecinţă.Aceasta cu atât mai mult cu cât Universitatea BabeÅŸ-Bolyai s-a apropiat de clubul 500 în ultimii ani, în două rânduri, iar parteneri de cooperare (precum Universitatea din Zagreb) au păşit în 2011 în clubul amintit. Pe de altă parte, Universitatea BabeÅŸ-Bolyai este universitate de cercetare avansată ÅŸi educaÅ£ie recunoscută oficial.
Consider că Universitatea Babeş-Bolyai are de întreprins imediat câteva măsuri esenţiale şi de înlăturat neajunsuri care sunt în toată ţara. Ambele pachete de acţiuni trebuie să atingă patru planuri luate în considerare în ierarhizările internaţionale de universităţi: cercetarea ştiinţifică; predarea şi învăţarea; relaţia universităţii cu mediul extern; capacitatea instituţională.
Aşadar, ce este de făcut acum de către Universitatea Babeş-Bolyai pentru a intra în 500? Ce este de înlăturat din tradiţia eronată care s-a adunat în ultimii ani în universităţile din România? Ce este de făcut pentru propria consolidare şi competitivitate? Listez, în cât mai puţine cuvinte, acţiunile care vor domina anul universitar 2011-2012:

1. Fiecare cadru didactic, fiecare cercetător ştiinţific şi fiecare doctorand din Universitatea Babeş-Bolyai are de publicat anual cel puţin un studiu (articol) într-o publicaţie ISL. Nu poate fi universitar veritabil acela care nu are scrieri înregistrate în bazele de date internaţionale relevante;
2. Fiecare departament, fiecare institut sau centru de cercetare publică anual cel puţin 1/5 (în raport cu efectivul de cadre didactice, cercetători, doctoranzi) volume în edituri de recunoaştere internaţională. Nu poate fi unitate demnă de universitate fără recunoaştere internaţională;
3. Fiecare facultate, departament, institut ÅŸi centru de cercetare din specialităţile „locomotive” ale cunoaÅŸterii actuale – cercetări biomedicale, biotehnologii, nanoÅŸtiinÅ£e, cercetări de mediu, energii alternative, cercetări de regionalizare ÅŸi urbanism, cercetarea crizelor, construcÅ£ia valorilor, viitorul democratiei, relaÅ£ia ÅŸtiinţă-filosofie-religie etc. – îşi elaborează un nou program de cercetare, actualizat, cu obiective de performanţă compatibile cu clubul 500;
4. Fiecare institut, centru, laborator de cercetare prezintă, până, la 25 septembrie 2011, un raport privind investiţia făcută, sume încasate în caseria Universităţii, cercetări competitive realizate, impactul practic al cercetărilor, programe angajate, situaţia personalului, iar Rectoratul dispune măsuri de mărire a producţiei ştiinţifice şi a competitivităţii;
5. Prorectoratul cercetării ştiinţifice continuă transformarea publicaţiilor Universităţii Babeş-Bolyai, începută în 2007, în publicaţii ISI, încât în 2012 cel puţin 12 astfel de publicaţii să fie în funcţiune. Orice publicaţie demnă de universitate trebuie să aspire la recunoaştere internaţională;
6. Se demască plagiatele ÅŸi plagiatorii ÅŸi se cultivă onestitatea intelectuală, în dauna imposturii ÅŸtiinÅ£ifice. Se observă uÅŸor că impostura ia forme diverse în universităţile actuale din România. Sunt autori de publicaÅ£ii ISI evident inculÅ£i: cu lucrări fără idei noi; fără competenţă lingvistică – mulÅ£i ÅŸtiind doar o engleză sumară, în evidentă scădere faţă de antecesorii lor, care stăpâneau deopotrivă germana, engleza, franceza ÅŸi alte limbi; există autori puÅŸi în slujba a tot felul de coterii interne ÅŸi externe, care cred că a fi universitar este chestiune de aranjament ocult; sunt autori care fraudează dezinvolt resurse europene ÅŸi neeuropene ÅŸi se dau specialiÅŸti în ceea ce nu sunt, într-un context în care politica oficială pare să-i favorizeze. Sunt autori de articole lSI care sunt solicitaÅ£i să plătească (uneori până la 500 de Euro) pentru publicare. Trebuie înÅ£eles definitiv că publicaÅ£iile ISI nu sunt scop în sine, ci rezolvări de probleme ÅŸi că veritabile publicaÅ£ii sunt cele care aduc contribuÅ£ii la înnoirea cunoaÅŸterii ÅŸi soluÅ£iilor. Sunt, pe de altă parte, universitari fără pregătire competitivă ÅŸi fără operă, care pretind să-i înlocuiască, doar pe criteriul vârstei, pe specialiÅŸtii veritabili, precum în 1947 (când criteriile ideologice au substituit valoarea). Devine din nou actuală maxima lui Marin Preda: „TinereÅ£ea este o trufie, dar nu neapărat o valoare”, asupra căreia trebuie reflectat încă o dată;
7. Este perceptibilă nevoie de cultivarea cercetării ÅŸtiinÅ£ifice, dar ÅŸi de cultivarea a unei culturi ÅŸtiinÅ£ifice despre ÅŸtiinţă. Este prea slabă cultura ÅŸtiinÅ£ifică în România, înainte de toate cultura despre ÅŸtiinţă a multor cercetători ÅŸtiinÅ£ifici, care practică o înÅ£elegere îngustă, de mult depăşită a ÅŸtiinÅ£ei însăşi. Universitarul veritabil se distinge nu doar prin „competenţă”, ci ÅŸi prin abilităţi de bază ÅŸi viziunea pe care o conferă cultura;
8. Prorectoratul cercetării ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi serviciile din subordine trebuie să-ÅŸi dezvolte înÅ£elegerea contemporană a ÅŸtiinÅ£ei; să-ÅŸi creeze o capacitate de proiectare a dezvoltării cercetării; să-ÅŸi consolideze cunoÅŸtinÅ£ele de istoria ÅŸtiinÅ£ei; să-ÅŸi dezvolte analiza impactului tehnologic al cercetărilor ÅŸtiinÅ£ifice; să aibă o prezentare adecvată a performanÅ£elor originale din istoria propriei universităţi. ÃŽn România de astăzi ceea ce lipseÅŸte cel mai mult în cercetarea ÅŸtiinÅ£ifică sunt cultura  ÅŸi politica înÅ£eleaptă a dezvoltării cercetării. Trebuie lămurit din nou faptul că cercetarea ÅŸtiinÅ£ifică avansată este cercetare care mută frontiera „din faţă” a cunoaÅŸterii ÅŸi are impact în tehnologie, administraÅ£ie, cultură sau înÅ£elegerea de sine a omului. Este o cercetare de avangardă, care înnoieÅŸte profund cunoaÅŸterea universală ÅŸi schimbă condiÅ£iile de viaţă;
9. Prorectoratul competitivităţii creează o bază proprie de date ale cercetării ştiinţifice din Universitatea Babeş-Bolyai, în conformitate cu concepţia Uniunii Europene asupra criteriilor de evaluare (prezentate în documentele europene, cel mai recent în Global University Ranking and Their Impact, 2011). Trebuie bine înţelese Principiile de la Berlin (2010), care prevăd că evaluările de universităţi, fiind dependente mereu de criterii şi de misiunile variate ale universităţilor, sunt mai mult instrumente excelente de ameliorare instituţională, decât baze exclusive de decizii administrative;
10. Se măreşte ponderea studiilor master în Universitatea Babeş-Bolyai, iar Prorectoratul studiilor master asigură mărirea exigenţei profesionale şi caracterul de cercetare ştiinţifică al studiilor. Masterul este nivel superior de calificare, nu prelungire a licenţei;
11. Se măreşte ponderea studiilor doctorale în Universitatea Babeş-Bolyai, iar Prorectoratul studiilor doctorale asigură exigenţe mărite la doctorat şi răspunde de producţia ştiinţifică a doctoranzilor şi de competitivitatea lucrărilor lor;
12. Prorectoratul studiilor asigură punerea în funcţiune, în formă nouă, a sistemului tutorial la nivelele licenţă şi master. Rutele de studii trebuie individualizate din nou, încât – alături de plasarea demnităţii profesionale şi sociale a cadrului didactic în centrul învăţământului şi de recâştigarea autonomiei universitare – acesta poate fi a treia axă majoră a reformei universitare de care România are nevoie;
13. Prorectoratul dezvoltării reînnoieÅŸte echiparea bibliotecilor ÅŸi, împreună cu DirecÅ£iunea Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, dispune măsuri de aducere la zi a documentaÅ£iei ÅŸi ÅŸanselor de documentare ÅŸtiinÅ£ifică din facultăţile universităţii;
14. Prorectoratul cooperării europene  asigură punerea în aplicare a listei obiectivelor Universităţii Babeş-Bolyai în programele europene, precum şi a programelor europene pentru studenţi (vezi notificările nr. 7.661 din 20 aprilie 2011 şi 7.917 din 26 aprilie 2011);
15. Prorectoratul finanţării şi Direcţiunea Generală propun măsuri pentru a se înlătura fraudele ce se produc, ca un veritabil sport naţional, în folosirea resurselor europene (angajarea în programe pentru care respectivul nu are calificare, angajarea  în multiple programe, angajarea fără aprobarea instituţiei, aprobarea de venituri fără rezultate în programe, angajarea de soţii, fii, fiice etc.) şi reorientarea resurselor financiare spre cei care fac cercetări ştiinţifice relevante. Resursele financiare trebuie reorientate spre universitarii cei mai valoroşi şi spre cât mai mulţi universitari;
16. Prorectoratul competitivităţii îşi va elabora strategia necesară pentru aducerea Universităţii Babeş-Bolyai în clubul 500 la sfârşitul anului 2012, pe care îl supune aprobării Consiliului de Administraţie şi Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, în luna noiembrie 2011;
17. Restabilirea unor venituri competitive pentru personalul didactic şi nedidactic. Până în 2010, la măsurile luate de guvern, veniturile în Universitatea Babeş-Bolyai erau competitive. Acum nu numai asistenţii, lectorii, personalul tehnic-administrativ, ci şi conferenţiarii şi profesorii sunt aduşi într-o situaţie umilitoare. Această situaţie trebuie curmată neîntârziat;
18. Relansarea investiţiilor în infrastructură. Universitatea Babeş-Bolyai a continuat investiţiile în infrastructură, din resurse proprii, în condiţiile în care alocaţiile guvernamentale în domeniu, în 2009-2011, s-au redus dramatic. Trebuie continuate aceste investiţii. Este nevoie de deschiderea şi realizarea de investiţii ample, în construcţii de clădiri adecvate şi echipamente de cercetare şi biblioteci sincrone cu secolul XXI la Matematică şi Informatică şi la Biologie şi Geologie. Aşteptăm iniţiative de aplicare a proiectului din partea decanilor celor două facultăţi ;
19. Restructurarea premiselor vieÅ£ii sociale ÅŸi culturale a studenÅ£ilor. Se dă în folosinţă, în martie 2012, căminul Sportul XXI „Flavia Rusu”. Trebuie realizate Căminul StudenÅ£ilor de la Mediu ÅŸi Casa de Cultură Economica. Căminele Economica I ÅŸi Economica II intră complet în funcÅ£iune exclusiv pentru studenÅ£i ÅŸi centrele culturale amplasate în zona Est;
20. Consolidarea vârfurilor intelectuale ale facultăţilor. ÃŽn contextul eforturilor oficiale de antagonizare a generaÅ£iilor, sub pretextul „întineririi”, s-a ajuns în România nu la promovarea tinerilor de valoare (care nu a întâmpinat vreo dificultate la Universitatea BabeÅŸ-Bolyai), ci la aducerea de plagiatori confirmaÅ£i, de tinere nulităţi filosofice, ÅŸtiinÅ£ifice sau de alt profil în poziÅ£ii de evaluatori ai celorlalÅ£i ÅŸi la marginalizarea autorilor de opere veritabile. Nu este facultate sau universitate adecvată anilor pe care-i trăim unde nu sunt vârfuri intelectuale competitive ÅŸi recunoscute internaÅ£ional;
21. Continuarea consolidării poziţiei Universităţii Babeş-Bolyai ca iniţiator de reuniuni şi analize de valoare internaţională. Universitatea Babeş-Bolyai trebuie să pună în valoare reţeaua de centre şi biblioteci internaţionale pe care a creat-o şi să rămână un centru de elaborare de idei şi iniţiative europene, aşa cum s-a consacrat din 2003 (când a organizat conferinţa European University Association) încoace;
22. Rectoratul ÅŸi Rectorul vor argumenta necontenit, în cadrul democratic existent, că intrarea universităţilor româneÅŸti in clubul 500 nu depinde doar de eforturile fiecăreia. Oricare dintre universităţi este responsabilă de sine, dar, aÅŸa cum arată documentele ÅŸi practicile internaÅ£ionale, intrarea în „Clubul 500” nu este posibilă fără politici universitare adecvate la nivel naÅ£ional. ÃŽn fapt, rezumând diversele condiÅ£ionări, nu se poate intra între primele cinci sute de universităţi din lume fără următoarele: a) „autonomie universitară deplină” (oricum nu autonomie strangulată de genul celei din legea educaÅ£iei din 2011); b) evitarea erorilor în măsurile guvernării (erori de felul celor din 2005, când s-au adoptat măsuri greÅŸite ce au slăbit masteratul ÅŸi au făcut popular doctoratul, măsuri ce trebuie acum corectate în grabă ÅŸi făcând alte erori cu consecinÅ£e în viitor); c) buget de cel puÅ£in 300 de milioane de euro anual pentru universităţi comparabile (adică o dublare a bugetului actual); d) angajarea de personal didactic încât să se ajungă sub 14 studenÅ£i la un post didactic (acum fiind, în consecinÅ£a blocării angajărilor pe posturi didactice, din 2009-2011, peste 20). Nu se poate intra în clubul 500 fără politică universitară naÅ£ională competentă ÅŸi responsabilă pentru universităţi. Peste toate, este, însă, de reamintit, mai ales în contextul acutei crize a valorilor de astăzi din Å£ara noastră, ceea ce spunea Benjamin Franklin: ”IndiferenÅ£a ÅŸi nepriceperea sunt mai dăunătoare decât orice”.

ÃŽnchei dorindu-vă din toată inima un an universitar productiv ÅŸi plin de satisfacÅ£ii ÅŸi adresând un cordial „Bun venit” noilor admiÅŸi la bachelor, master, doctorat!