listeaza
adauga la favorite
Mesajul Preşedintelui Consiliului Academic
pentru anul universitar 2009 - 2010
Pe plan internaţional universitatea românească îşi desfăşoară activitatea într-un context marcat de fenomenul globalizării, al economiei bazate pe cunoaştere şi progresul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) cu impact enorm în societate şi economie.
Ca urmare, globalizarea duce la competiţia pentru resurse provocată de creşterea populaţiei globului, de diminuarea resurselor, de afectarea mediului ambiant. În condiţiile economiei bazate pe cunoaştere, Banca Mondială, OECD, ONU (UNESCO) consideră că educaţia terţiară devine din ce în ce mai importantă, fiind factorul esenţial în dezvoltarea societăţii, prin activităţile ei de învăţare, cercetare, comunicare, inovare, depozitare a cunoaşterii. Acest fapt a produs masificarea învăţământului superior şi competiţia pentru resursa umană, pentru personal înalt calificat în cercetare şi învăţământ superior. TIC a produs mutaţii enorme în modul de viaţă, de lucru, în managementul companiilor sau al instituţiilor de învăţământ superior şi chiar în modul de predare sau învăţare.
Pe plan naţional, suntem încă în perioada de mutaţii de la un tip de societate la altul şi nu s-a ajuns la o stabilitate politică şi legislativă; nu s-au putut încă remedia tarele societăţii autarhice, neproductive în care se trăia până în 1989; mentalul este cel mai greu de modificat. Scăderea demografică, o caracteristică europeană, afectează contigentul de candidaţi la admitere, dar ea va cunoaşte o agravare după 2010, iar în 2020 va duce la o scădere a populaţiei şcolare cu 33%. Accesul României la UE şi libera circulaţie duce deja la o concurenţă acerbă pe piaţa învăţământului superior.
Criza economică, a survenit pe neaşteptate, toate previziunile economiştilor sau politicienilor neputând-o anunţa. Este criza sistemului de valori al unei societăţi bazate pe consum şi mai puţin pe muncă. Este criza unui mod de viaţă speculativ, bazat pe oportunităţi, pe aparenţe şi mai puţin pe valorile fundamentale morale, religioase. Trebuie să fim precauţi şi să înţelegem că perioada de criză continuă, iar criza se va adânci în anul care urmează.
Anul universitar 2009-2010 a debutat cu succes din punctul de vedere al interesului pentru universitatea noastră, în ciuda scăderii demografice previzionate. S-au înscris în acest an pentru cursurile universităţii 23.372 candidaţi, dintre care au confirmat 15.567. Numărul de studenţi internaţionali este în acest an 640 (din care 90 sunt in asteptare de viza), faţă de anul trecut când era de 497. A crescut într-un mod important numărul de doctoranzi din străinătate ajungându-se la cifra de 160 faţă de 107 în anul trecut. Este drept că, din cauza crizei economice, fondurile bugetae au scăzut substanţial, dar parţial ele sunt înlocuite de fonduri altele decât bugetul de stat: fonduri europene, programe de cercetare şi cooperare bilaterale etc. În anul anterior au fost câştigate din fonduri europene proiecte în valoare de 31,768.975 Euro, alte proiecte deja câştigate în valoare de 19,75 mil. Euro fiind în aşteptare. În revista Capital suntem percepuţi ca fiind cea mai atractivă universitate din pucntul de vedere al firmelor.
Universitatea Babeş-Bolyai se confruntă însă deja cu două mari probleme: scăderea demografică şi concurenţa crescută pe piaţa Învăţământului Superior, odată cu intrarea în UE şi cu tendinţa de globalizare accentuată. Această concurenţă nu trebuie privită numai prin prisma " pericolului" dezvoltării unor filiale de universităţi din străinătate în România ci chiar prin atragerea, prin politici judicioase, a tinerilor noştri talentaţi la studii în universităţi din străinătate. Universitatea nu mai este actor numai în zona în care se situează ci, cu voia sau fără voia ei, devine jucător pe piaţa mondială a educaţiei. Aceste probleme vor deveni probleme de supravieţuire. Structura bugetului universităţii se schimbă şi este previzibil ca în câţiva ani să depindă esenţial de activitatea de cercetare/ dezvoltare, alocările de la bugetul de stat devenind, în condiţii de criză, din ce în ce mai firave. Criza economică se pare că este mai serioasă decât vrem să credem, iar execuţia bugetară ne dovedeşte acest lucru; scăderea aloca?iei bugetare, a veniturilor din cercetare şi servicii fac tot mai dificilă execuţia financiară a universită?ii. Este clar că este nevoie de inovare pentru a putea progresa.
În ierarhiile mondiale serioase ale universităţilor, considerate ca atare la conferinţele IREG-4 şi WCU-3 din 2009 de la Astana şi Shanghai (clasificarea Shanghai sau, clasificarea Institute of Higher Education din Taipei - Taiwan), universităţile cu faimă sunt considerate ca fiind cele având cercetare ştiinţifică de înalt nivel: premii Nobel, cercetători "highly cited", articole în Nature şi Science, articole ISI. Notorietatea necuprinsă în clasamentele amintite o dau însă şi volumele publicate în edituri de elită ca Gallimard, Elsevier, Springer, Blackwell etc. pentru a da numai câteva nume alese la întâmplare. Dar şi percepţia angajatorilor pe care Times Higher Education Supplement - Quaccarelli Simonds Ranking o ia în considerare. Acestea sunt universităţile cu "brand" de calitate (făcând parte în mod public din categoria primelor 500) şi atrag în mare măsură studenţi internaţionali. Universitatea noastre este situată în jurul poziţiei 700 în claqsamentele de mai sus, fapt onorabil, dacă ţinem seama că în lume sunt în jur de 16.000 de universităţi şi în total aproximativ 30.000 instituţii de învăţământ superior.
Pe de altă parte, concentrarea exclusivă pe cercetare neglijând de fapt prima misiune a universităţii, aceea de învăţare şi formare de personal înalt calificat pentru economie, societate, duce la efecte neaşteptate, mai ales la universităţi profilate internaţional: câştigă poziţii didactice/cercetare, absolvenţi de programe doctorale şi postdoctorale, care nu au aptitudini didactice, ba chiar nu cunosc limba de predare. Nu este cazul Universităţii "Babeş-Bolyai", dar am ţinut să fac această remarcă: predarea nu trebuie neglijată, ci axată şi pe transmiterea de cunoştinţe dar mai ales pe formarea de deprinderi cu care absolventul să se poată include pe piaţa muncii, să poată crea locuri de muncă. Predarea, trebuie bineînţeles axată pe competenţe, fapt relevat chiar de către curricula cursurilor noastre, fără însă a neglija pregătirea de bază, fundamentală; nu trebuie să transformăm societatea actuală într-o societate compusă din indivizi specializaţi pe domenii foarte înguste şi competenţi în aceste domenii, fără îndoială, ci specialişti capabili să şi înţeleagă lumea în care trăim, sensurile dezvoltării societăţii, raţiunile existenţei umane. Termenul "competenţe", mult vehiculat în prezent de conducătorii politici, a apărut încă din 2003 în documentele oficiale ale universităţii, dintr-o perioadă în care prevedeam ca iminentă trecerea la sistemul Bologna în România (trecerea s-a făcut în 2004). Însă formarea de "competenţi" care nu înţeleg sensul şi necesitatea competenţei lor este periculoasă. Suntem preocupaţi de a forma cetăţeni competenţi şi cu o bună înţelegere a societăţii în care trăiesc, a umanităţii. Recent, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi-a asumat explicit şi funcţia/misiunea culturală. În cadrul misiunii culturale, universitatea îndreaptă cercetarea şi curriculumul într-acolo încât să răspundă nevoilor sociale emergente, să ofere idei inovative şi practici pentru soluţionarea problemelor locale, să îmbunătăţească importanţa socială a cunoaşterii în întreaga comunitate, să dezvolte subiecte naţionale pentru intelecte avansate, îmbibate cu valori ale cetăţeniei responsabile şi productive şi să răspundă la provocările socităţilor multiculturale şi ale globalizării.
Aceste preocupări ale Universităţii Babeş-Bolyai sunt reflectate şi într-un clasament recent publicat în revista Capital referitor la percepţia firmelor şi absolvenţilor asupra calităţii universităţilor româneşti. În acest clasament, sunt prezente pe primele două locuri, în ordine, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea din Bucureşti. Ceea ce arată că universităţile cu tradiţie, în care există o cultură a calităţii, sunt percepute ca atare de către societate.
În ultimul timp, a apărut un interes crescut în privinţa ierarhizărilor universităţilor, cu influenţe crescute asupra percepţiei universităţii în societate şi pe plan global. Firme multinaţionale îşi orientează afacerile către zone cu densitate ridicată de competenţe, certificate prin existenţa în zonă a unor universităţi de renume. Pentru prima dată, suntem în categoria Top QS Universities, pe site-ul THES-QS ranking (http://www.topuniversities.com/schools/data/school_profile/default/ babesbolyaiuniversity/).
În Webometrics Ranking of World's Universities, care ilustrează de fapt vizibilitatea pe internet a UBB,universitatea a ajuns, prin eforturile făcute, de pe locul 1400 în 2007, pe locul 1034 în 2009, alături de Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnica Bucureşti, Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi.
Ţări importante ca Germania, Marea Britanie, Malayzia, China etc. au înfiinţat programe de excelenţă, tocmai pentru sprijinirea unor universităţi de elită, prezente inevitabil în clasamentele discutate, dar mai ales capabile de a fi "drivers" (stimulatori/promotori) de dezvoltare economică şi socială. Ca urmare, inclusiv pe plan naţional se discută din ce în ce mai asiduu despre necesitatea ierarhizării universităţilor româneşti şi elaborarea unui program de sprijinire a excelenţei, urmând ca la finele anului 2010 să avem propuse metodologii de definirea excelenţei (sper să nu se banalizeze termenul!) şi programe, asumate de către politic, de sprijinirea excelenţei. Universitatea Babeş-Bolyai, una dintre cele două universităţi româneşti luate în considerare în clasamentele mondiale, va aparţine în mod sigur categoriei de elită ce urmează a fi definită.
Va trebui, în consecinţă, pentru a rămâne în competiţia pe piaţa Învăţământului Superior:
- să atragem studenţi de pe toate pieţele posibile, externă dar şi internă printr-o prezenţă activă şi calificată pe piaţa învăţământului superior;
- să creştem ponderea activităţii de cercetare de nivel internaţional, cu scopurile clare, de contribuţie la dezvoltarea cunoaşterii pe plan mondial, la dezvoltarea economică şi socială a României şi de a căpăta o certificare internaţională foarte vizibilă.
- să căutăm continuu să îmbunătăţim calitatea proceselor ce se desfăşoară în universitate, fie că sunt de învăţare, cercetare, prestare servicii, servicii sociale studenţeşti, administrative, economice. Şi aceasta, printr-un concept integrat de calitate totală pe care Consiliul Academic îl promovează.
