Caracterul Multicultural

Asezată într-o zonă cu un puternic caracter interetnic si interconfesional, Universitatea Babes-Bolyai a adoptat ca principală direcţie de dezvoltare multiculturalismul, având în rândurile sale studenţi respectiv cadre didactice de etnie română, maghiară, germană si chiar reprezentanti ai etniei rromilor.

Din cele 21 facultăti ale universitătii, 17 oferă în prezent programe de studii în limbile română si maghiară, iar 11 în limbile română şi germană. Există, de asemenea, două facultăţi (Teologie Reformată şi Teologie Romano-Catolică) în cadrul cărora programele de studii se desfăsoară exclusiv în limba maghiară. Mai exact, universitatea oferă pentru studii universitare de scurtă şi lungă durată 111 de specializari (din care 99 romana, 59 magiara, 16 germana, 8 engleza, 1 franceza, 1 italiana, 2 ucraineana).

Această structură multiculturală se regăseste, de asemenea, la programele postuniversitare precum şi la cele de scurtă durată realizate prin reţeaua celor 15 extensii universitare (în funcţie de locaţie) din Transilvania.
La Universitatea Babes Bolayi   predau 1275 de cadre didactice titulare si invata in jur de  56000 de studenti ,din care 3526 sint doctoranzi iar  3920  cadre didactice din invatamantul preuniversitar frecventeaza cursurile postuniversitare de pregatire pentru obtinerea gradelor didactice I, II si a definitivatului

Studenţii maghiari şi germani au dreptul să participe la toate activitătile universitare, având posibilitatea de a-şi alege, prin vot, reprezentanţii în consiliile profesorale şi Senatul Universitătii.

Pentru a respecta această structură multiculturală, toate poziţiile din cadrul universitătii (în special cele de conducere) sunt organizate în funcţie de cele trei componente etno-lingvistice. Este obligatoriu ca, în cadrul fiecărei facultăti, prodecanul sau secretarul stiintific să apartină, după caz, minoritătii maghiare sau germane, pentru a coordona activitatea liniilor de studii proprii. Mai mult, la nivel central, fiecare dintre aceste linii de studii este reprezentată de câte un prorector, membru al Colegiului Senatului, şi de un secretariat general specific. Astfel, în conducerea executivă a universitătii se regăsesc 20 de reprezentanti ai acestor etnii la nivel de prorectori, decani, prodecani, secretari ştiinţifici, şefi de departamente.

Notificare privind evaluarea comparativă a profilului multicultural al UBB în contextul reglementărilor şi practicilor din Europa actuală
(întreprinsă la solicitarea Senatului Universităţii Babeş-Bolyai în şedinţa din 19 decembrie 2005)

În 1995, prin Carta Universităţii Babeş-Bolyai şi prin alte decizii de importanţă fundamentală, comunitatea academică şi Senatul Universităţii Babeş-Bolyai au hotărât reorganizarea Universităţii Babeş-Bolyai pe trei linii de studii (Română, Maghiară, Germană), corespunzător structurii istorice, culturale a Transilvaniei. Rectoratul de atunci a cooperat strâns cu corpul academic şi studenţii – români, maghiari, germani, evrei şi de alte provenienţe lingvistice sau etnice – şi a conlucrat cu forţele democratice din ţară şi cu autorităţile internaţionale pentru a reorganiza Universitatea Babeş-Bolyai într-o formă modernă, funcţională, cu profil relativ nou în spaţiul european. Rectoratul a prezentat în literatura internaţională paşii întreprinşi şi rezultatele. Universitatea Babeş-Bolyai a parcurs trei evaluări internaţionale de înaltă calificare (Înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţi, 2000; European University Association, 2001; Salzburg Seminar, 2002) ale căror rezultate au fost făcute publice (vezi volumul International Evaluations at Babeş-Bolyai University, Cluj University Press, 2004) şi a fost vizitată anual de peste 400 de profesori şi docenţi din diferite ţări. Evaluările au fost pozitive.

Cu toate neînţelegerile stârnite de un profil relativ nou, în pofida erorilor persistente din politica guvernamentală a învăţământului superior din România şi a măsurilor greşite de "reformă" – ştiut fiind că stagnarea reformelor sau "reforme" acefale declanşează, în reacţie, oriunde, exacerbarea sensibilităţilor – profilul Universităţii Babeş-Bolyai este socotit, de observatorii obiectivi, o reuşită europeană semnificativă. Toţi indicatorii de dezvoltare (diversificarea specializărilor, efective de studenţi; efective de cadre didactice; posibilităţi de studiu în limba maternă; autonomie de decizie a liniilor de studii; posibilităţi de exprimare profesională şi comunicare administrativă în limba maternă; posibilităţi de cooperare internaţională; calitatea studiilor în marea parte a specializărilor, etc.) ai Universităţii Babeş-Bolyai susţin această evaluare. În fapt, din 1995 încoace nu s-a înregistrat la Universitatea Babeş-Bolyai nici o plângere privind discriminări etnice sau disfuncţii ale sistemului multicultural, care, ca orice sistem de organizare, depinde până la urmă nu doar de sistem, ci şi de cei ce-i dau viaţă .

Aşa cum atestă actele de stat doveditoare, doar Guvernul Mugur Isărescu a sprijinit instituţional şi material noul profil al Universităţii Babeş-Bolyai. Celelalte guverne şi partide politice s-au folosit de ceea ce s-a făcut la Universitatea Babeş - Bolyai, fără să sprijine în vreun fel instituţia. De aceea, meritul extinderii specializărilor, a locurilor de studii în limba maternă, al măririi efectivului de cadre didactice, al investiţiilor în infrastructură, al asigurării autonomiei de funcţionare a catedrelor, facultăţilor, colegiilor, liniilor de studii etc. nu revine vreunei formaţiuni politice, ci revine integral comunităţii academice a Universităţii Babeş-Bolyai.

La început, proiectul universităţii multiculturale a fost pus la îndoială de adepţii monoculturalismului tradiţional, cărora Rectoratul şi Senatul Universităţii Babeş-Bolyai le-au răspuns argumentând că noul profil este o soluţie mai bună în Transilvania. Este însă un fapt acela că profesorii, conferenţiarii, lectorii şi asistenţii efectiv pregătiţi profesional, având valoare ştiinţifică certă, certificată de publicaţii de valoare recunoscută – români, maghiari, germani, evrei, ucrainieni etc. – au susţinut şi susţin proiectul multicultural. În 2005, proiectul a fost pus în cauză de câteva persoane care nu numai că nu au reuşit să-şi încheie lucrările de doctorat în specialitatea lor, dar – fără a se informa într-un domeniu în care, totuşi, nu se mai poate vorbi la întâmplare – distribuie date false şi evaluări fără suport spre a-i induce în eroare pe oamenii care nu au ocazia să vină la Cluj. Ne referim aici – numai din dorinţa de a restabili adevărul - la două dintre evaluările fără suport prezentate la Bruxelles şi, apoi, în România.

Prima priveşte profilul multilingual şi multicultural al Universităţii Babeş-Bolyai. Nu mai invocăm datele statistice (care se pot prelua din broşura Universitatea Babeş-Bolyai în date statistice , 2003), ci evocăm sintetic (fără a omite vreun amănunt important) rezultatul comparaţiei obiective între Universitatea Babeş-Bolyai şi celelalte universităţi multilinguale şi multiculturale din Europa (Bolzano – Italia; Helsinki şi Abo-Akademy – Finlanda; Tartu – Estonia; Fribourg – Elveţia; Tetovo – Macedonia) luând în considerare reglementările şi funcţionarea lor internă .

Trebuie însă observate reglementările ca atare. Abia după aceea intră în discuţie interpretări, care pot fi oricât de multe (Menţionăm că statutele şi reglementări de bază ale acestor universităţi se publică în curând, la iniţiativa Consiliului Academic, în volum, de către doctori şi doctoranzi ai Universităţii Babeş-Bolyai care fac cercetări în domeniul organizării universitare, urmând ca orice cetăţean să-şi poată forma singur o părere şi să facă comentarii).

Nu stăruim asupra comparaţiei cu celelalte două universităţi europene – Strasbourg (Franţa) şi Bratislava (Slovacia) – care, împreună cu Universitatea din Cluj, au fost integrate în alte state naţionale după primul război mondial. Este de menţionat, însă, că spre deosebire de Strasbourg şi Brastislava, Universitatea Babeş-Bolyai este singura care organizează învăţământ în limba maternă pe linii de studii complete în limba respectivă şi este, în acest sens, multilinguală. Universitatea din Bratislava se proclamă, prin statutul ei, "universitate naţională a Republicii Slovacia". Cu universitatea din Strasbourg, Universitatea Babeş-Bolyai împărtăşeşte preocuparea de a asigura studii teologice diversificate conform confesiunilor din regiune.

Universităţile Bolzano, Abo-Akademy, Fribourg, Tartu se proclamă, ca şi Universitatea Babeş-Bolyai, multilinguale. Politica lingvistică a ţării – în Finlanda şi Elveţia – este stabilită prin legi adoptate de corpurile legiuitoare respective, şi nu de universitate. Legislaţia naţională în domeniu este alta în cele două ţări, cu consecinţele aferente. Este de subliniat că, în fapt, Universitatea Babeş-Bolyai procedează cu aceeaşi deschidere ca şi universităţile elveţiene şi finlandeze, într-un cadru constituţional însă diferit. Se poate observa apoi că la universitatea din Tartu orice studii în limba maternă trebuie să încorporeze 40% dintre materii în limba ţării, limba estoniană. Universitatea Babeş-Bolyai se deosebeşte de toate aceste universităţi prin faptul că, prin Cartă, a constituit liniile de studii, iar acestea au reprezentare proprie şi autonomie de decizie la orice nivel (catedră, facultate, universitate). Altfel spus, Universitatea Babeş-Bolyai asigură specificarea linguală şi culturală nu numai în conţinutul învăţământului, ci şi în administrarea acestuia.

În universităţile europene există facultăţi pur şi simplu, deci fără coloratură etnico-lingvistică, în care, în unele cazuri, se studiază în diferite limbi. Nu există facultăţi paralele în aceeaşi universitate. Universitatea Babeş-Bolyai este una dintre universităţile ce dispune de facultăţi în care se studiază în diferite limbi. La Universitatea Babeş-Bolyai avem unul din cele mai diferenţiate lingvistic sisteme din Europa, fiecare student alegând liber limba în care studiază (română, maghiară, germană sau alte limbi de circulaţie internaţională).

În toate universităţile din familia universităţilor multilinguale şi multiculturale deciziile se iau prin procedurile cunoscute ale democraţiei, de către consilii profesorale ale facultăţilor şi senatele universităţilor (sau echivalentele lor nominale). Nu există în aceste universităţi organizări specifice în scopul reprezentării grupurilor lingvistice sau etnice. Ca o deosebire, în Universitatea Babeş-Bolyai, prin Cartă, liniile de studii sunt organizate la orice nivel (catedră, facultate, universitate) şi sunt reprezentate la orice nivel . Universitatea din Tetovo dispune de un International Board. Universitatea Babeş-Bolyai şi-a dezvoltat o structură comparabilă creând, în 2003, International Advisory Board.

Este cât se poate de evident că s-a falsificat situaţia multilingualismului şi multiculturalismului atunci când s-a reproşat că la Universitatea Babeş-Bolyai nu este ca în Europa. Faptele – pe care orice om de bună credinţă le poate constata – îndreptăţesc să se spună că la Universitatea Babeş-Bolyai organizarea este ca în Europa şi că multe laturi – posibilitate de studii în limba maternă, de folosire a limbii materne, de decizii autonome – sunt mai dezvoltate aici decât în celelalte universităţi europene. Oricine poate consulta reglementările acelor universităţi pentru a-şi da seama singur de realitate.

S-a falsificat - şi cu aceasta trecem la o a doua evaluare - şi opinia Înaltului Comisar OSCE pentru Minorităţi atunci când s-a invocat în texte trimise la Bruxelles sau publicate în ţară. Iată însă ce a spus, de fapt, Înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţi : "At my request, a number of international education experts drew up a number of recommendations regarding the increase of the number of subjects taught in the minority languages and the revision of the university charter in such a way that full equality of three lines of study - Romanian, Hungarian and German - would be assured. The positive attitude of the rector, Mr. Marga (who was also Minister of Education at the time), helped considerably in ensuring the acceptance of most of our proposals. However, the UDMR was not satisfied with the further expansion of the multicultural system at the Babeş-Bolyai University. It continued to insist on the need for a separate Hungarian language state university. As a first step in that direction, a private university - Sapientia - was set up. Without state financial assistence, it will have few opportunities to expand. It receives most of its support from Hungary. Clearly the Hungarian parties in both Slovakia and Romania prefer a system of separate higher education. This can perhaps be partially explained by their fear that in a common higher education institution for majorities and minorities the interests of the majority tend to prevail. But it could also be explained by a reluctance to follow the path of integration which some leaders of the minorities demonstrate" (Declaraţia Înaltului Comisar OSCE, Max van der Stoel, se poate citi în Jan De Groff, Gracienne Lauwers (eds.) , Cultural and Educational Rights in the Enlarged Europe, Wolf Legal Publishers, Nijmegen, 2005, pp. 82-83). Cine citeşte declaraţia publicată de Înaltul Comisar OSCE îşi dă seama de îndată că problemele nu sunt la Universitatea Babeş-Bolyai, ci în afara universităţii, în acţiuni politice ale partidelor din ţară.

Încheiem cu trei precizări. Prima este aceea că "multilingual" şi "multicultural" se referă la o organizare a universităţii. Probleme precum structura planurilor de învăţământ, a specializărilor, asigurarea finanţării, limba oficială a statului, distribuţia demografică din Transilvania, afinităţiile intersubiective dintre oameni etc., evident că nu sunt probleme de macroorganizare a Universităţii Babeş-Bolyai şi nici nu intră strict în dezbaterea despre multiculturalism (dacă termenul este înţeles la propriu, conform limbajului specializat de astăzi).

Se pot discuta, desigur, oricând, modalităţi de sporire a funcţionalităţii şi performanţelor. Dar participanţii la astfel de dezbatere – aceasta este a doua precizare – ar trebui să fie convinşi că adevărul este temelia sigură pe care se poate construi durabil şi să promoveze adevărul.

Pe de altă parte, apartenenţa etnică nu este criteriu profesional, iar Universitatea Babeş-Bolyai, ca orice universitate ce se respectă, are de promovat valoarea profesională. O nereuşită profesională a unei persoane, oricare ar fi această persoană, nu este semn de discriminare etnică. A treia precizare este aceea că Universitatea Babeş-Bolyai procedează înţelept cultivând profilul multicultural care a consacrat-o în deceniile recente şi dezvoltându-l - aşa cum experţii europeni recomandă constant şi tot mai insistent – spre abordările interculturale ale Europei actuale, printr-o strategie deschisă, argumentativă, orientată către cultul performanţei ştiinţifice şi competitivitate .

Multilingualism, multiculturalism, autonomie

Universitatea Babeş-Bolyai este cea mai veche instituţie academică din România care şi-a asumat întreaga tradiţie academică din Transilvania, inaugurată prin Colegiul iezuit înfiinţat la Cluj de principele B á thory Ştefan în 1581.
Universitatea Babeş-Bolyai sintetizează întreaga tradiţie culturală, ştiinţifică şi confesională în Transilvania. Universitatea Babeş-Bolyai dezvoltă un program educaţional multicultural şi multilingual în conformitate cu legile în vigoare în România şi în acord cu valorile europene.

Simbolurile şi inscripţiile în limbile comunităţilor etnice din Transilvania sunt prezente în Universitatea Babeş-Bolyai.
Sistemul organizării multiculturale instalat prin Carta Universităţii Babeş-Bolyai (1995) asigură învăţământ complet în limba română, limba maghiară, limba germană, precum şi studii iudaice la toate nivelurile de calificare academică: licenţă, masterat, doctorat, învăţământ la distanţă şi formare continuă. Acest sistem asigură, prin reglementări adecvate, autonomie liniilor de studii în limbile română, maghiară, germană şi dreptul liniilor de studii de a-şi elabora şi aplica propriile decizii în domeniul resurselor umane, al cooperărilor internaţionale, al cercetării ştiinţifice, precum şi de edita publicaţii în limbile română, maghiară sau germană.

Reglementările adoptate de Universitatea Babeş-Bolyai au avut în vedere interesele românilor, ale maghiarilor, ale germanilor, ale evreilor şi prevederile legislaţiei statului român, criteriile performanţei şi profesionalismului.
Multiculturalitatea a transformat Universitatea Babeş-Bolyai în cea mai mare şi cea mai complexă universitate din România. Nicicând în principala universitate din Transilvania nu au studiat atât de mulţi români; nicicând nu au studiat atât de mulţi maghiari; nicicând oportunităţile de studii în limba germană nu au fost mai largi; nicicând istoria şi cultura poporului evreu nu s-au studiat atât de extins. Nicicând diversificarea specializărilor nu a fost atât de dezvoltată.

Organisme internaţionale abilitate – Înaltul comisar OSCE pentru minorităţi , Salzburg Seminar, European University Asociation – au evaluat pozitiv sistemul multilingual şi multicultural de la Universitatea Babeş-Bolyai.
Universităţi de prim rang dindin ţări europene, cu care Universitatea Babeş-Bolyai are acorduri de cooperare interuniversitară şi organizează periodic reuniuni pentru structurarea programelor de cooperare, au apreciat acest sistem multicultural.

Recomandările formulate de Înaltul comisar OSCE pentru minorităţi în vederea perfecţionării sistemului multicultural au fost integral încorporate în Cartă , fiind puse în practică deja din 2001.

Universitatea Babeş-Bolyai promovează constant profesionalismul, competitivitatea pentru integrarea în aria europeană a învăţământului superior. Nu există până astăzi nici o reclamaţie privind vreo discriminare etnică. Toate evaluările internaţionale au fost până acum pozitive.

• Publicaţiile Universităţii Babeş-Bolyai sunt orientate înspre editarea de publicaţii în limbi de circulaţie internaţională. Ele apar, de asemenea, în limba română, în limba maghiară şi în limba germană.
• Diplomele de studiu sunt emise în limba oficială a statului conform Constituţiei României , şi în limbi de circulaţie internaţională (la doctorat).
• Limba română, limba maghiară şi limba germană sunt limbi în care se predă şi se comunică în principalele linii de studiu din Universitatea Babeş-Bolyai.
• Recomandările Înaltului comisar OSCE pentru minorităţi sunt incluse în reglementările Universităţii Babeş-Bolyai şi sunt respectate integral.
• Autonomia de decizie a liniilor de studii – română, maghiară, germană – din universitate este o realitate dovedită de prezenţa română, maghiară şi germană în toate forurile de decizie, ca şi de evaluările instituţionale ale Universităţii Babeş-Bolyai.

ADMINISTRAŢIA FACULTĂŢILOR

Rezultată din alegerile academice din 2004