Irina Drexler

Facultatea de Litere
Absolvent Engleză-Japoneză

Masterand British Cultural Studies

Student Senator – linia română

Membru Departamentul Educaţional O.S.U.B.B.

Membru Comisia Educaţională A.N.O.S.R.

Centrul pentru Managementul Calităţii, U.B.B.

Student Irina Drexler

Absolventă a profilului Ştiinţe Sociale al Colegiului Naţional „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ în 2005, aveam de ales între multele facultăţi ale universităţilor din ţară. Cu părinţi absolvenţi ai Iaşiului, frate student la Bucureşti, am ales să încerc Clujul şi „Babeş-Bolyai”, îndrumată de mama, dar ghidată şi de prestigiul brandului U.B.B. În plus, Ardealul şi intersectarea mai multor culturi la Cluj mi  s-au părut, mie, absolventă din Moldova, ca fiind ceva ...exotic, cu siguranţă mai provocator. Colegii de liceu care au mers la facultate la Bucureşti sau alte centre universitare însă mă întreabă şi acum, după aproape 5 ani, cum e cu limba maghiară. Tuturor le spun că am prieteni unguri, că am şi început să studiez puţin limba, însă bănuiesc că poate fi dificil pentru cineva care nu locuieşte aici să înţeleagă realităţile din Clujul multicultural. Asta mă face să mă simt şi mai câştigată pentru alegerea făcută în 2005.
Am făcut parte din prima generaţie care a studiat în sistem Bologna în facultate, încă de la admitere procedura fiind nouă, pe bază de dosar. Mi-am depus aşadar dosarul, la mai multe facultăţi, neştiind la ce să mă aştept de la noua modalitate de admitere şi am ales în cele din urmă să studiez la Facultatea de Litere datorită dublei specializări, Engleză-Japoneză. După trei ani, am ales masteratul British Cultural Studies din cadrul aceleiaşi facultăţi, masterat în sistem Bologna, din nou, urmând să mă orientez acum spre studiile doctorale.

Din primul an am fost preocupată de aspecte legate de viaţa studenţească, implicându-mă ca voluntar în reprezentarea acestora, fiind votată de colegii mei de atunci ca reprezentant al secţiei Japoneză în Consiliul Profesoral. După doi ani, la final de mandat, am dorit să fac mai mult pentru mişcarea studenţească, iar colegii mi-au oferit încrederea lor spre a deveni Student Cancelar, fiind de datoria mea de atunci să reprezint la nivel intern şi în şedinţele de Consiliu al Studenţilor din U.B.B. (C.S.U.B.B.) toţi studenţii facultăţii, indiferent de specializare, an sau linie de studiu, regim sau provenienţă socio-economică. După alţi doi ani, am candidat pentru funcţia de Student Senator pe linia română, datoria asumată fiind acum de a reprezenta, la nivel de Universitate şi Senat, interesele studenţilor Facultăţii de Litere înscrişi la linia de studiu în limba română.

În paralel cu experienţa de voluntariat la facultate, prin care cred şi sper că am reuşit să contribui cu câte ceva la conturarea noului drum în reprezentarea studenţilor de la Litere, am dorit să încerc experienţa de a face parte dintr-un ONG studenţesc, iar cel mai firesc pas a fost să mă înscriu în Organizaţia Studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai” (O.S.U.B.B.), departamentul Educaţional. Lucrurile pe care le-am învăţat combinând cele două responsabilităţi asumate m-au făcut să-mi doresc să contribui mai mult, la nivel naţional, în conturarea vocii studenţilor prin politici educaţionale şi de tineret, astfel că am candidat pentru a face parte din Comisia Educaţională a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (A.N.O.S.R.).

Nu am fost printre acei studenţi care au lucrat în timpul studiilor (decât pe termen scurt, ca şi în prezent), însă voluntariatul, evenimentele pe care le-am organizat, conferinţele la care am participat ca reprezentant al studenţilor, revistele la care am scris, documentele pe care le-am avut în mână, discuţiile cu actori decizionali la nivel local, naţional şi internaţional au constituit pentru mine un „serviciu” în sine, făcut din plăcere, atât pentru mine, cât şi pentru colegii mei. În permanenţă recomand şefilor de an, studenţilor să se implice în acţiuni de voluntariat, pentru că îi ajută să se dezvolte, să cunoască oameni cu aceleaşi preocupări ca şi ale lor cu care cu siguranţă se vor întâlni pe viitor în diferite contexte profesionale, îi ajută să-şi facă o idee despre mersul lucrurilor în societate, îi responsabilizează şi, exploatat la maxim, aportul lor poate aduce o schimbare în bine, oricât de mică. Voluntariatul a fost pentru mine cea mai utilă experienţă în facultate, profesional şi mai ales personal.