Jurnalism românesc în exil şi diasporă

Editura Tritonic, Bucuresti, 2010, volum coordonat de Prof. univ. dr. Ilie Rad

Jurnalism românesc în exil si diaspora

După Revoluţia din 1989, recuperarea valorilor exilului românesc a devenit o prioritate a culturii naţionale. În acest context se înscrie şi Simpozionul naţional de jurnalism, organizat la Cluj-Napoca, în luna octombrie 2009, ale cărui lucrări sunt publicate în prezentul volum. E vorba de 21 de studii dedicate fenomenului jurnalistic din exil şi diasporă.

Precedat de conferinţa cunoscutului scriitor Petru Popescu (Gânduri despre presa din exil sau munca lui Sisif, conferinţă publicată aşa cum a fost rostită, pentru a păstra farmecul şi savoarea expunerii libere!), primul capitol – Reflecţii şi paradigme culturale – include şase contribuţii, datorate unor scriitori, cercetători sau jurnalişti, care au colaborat, au cercetat sau au intrat în contact cu presa din exil: Georgeta Adam, Mihaela Albu, Marta Petreu, Neagu Udroiu, Gheorghe Săsărman, Paul Schveiger. Jurnalismului audiovizual îi sunt consacrate contribuţiile semnate de Anamaria Beligan, Mariana Cernicova, Nicoale Melinescu, Gabriela Rusu-Păsărin, Nestor Rateş şi Michael Shafir.

Secţiunea cea mai amplă este dedicată unor publicaţii din exil sau diasporă, câteva dispărute de mult, altele încă prezente în actualitatea revuistică, în diverse colţuri ale lumii (în paranteză, autorii studiilor): Franţa (Dan Anghelescu, Mircea Popa), Italia (Aurelia Lăpuşan), Ucraina (Constantin Mălinaş), Argentina şi Mexic (Sanda Moraru), Canada (Gheorghe Naghi), Australia (Doina şi Ilie Rad), Israel (Paul Schveiger). Câteva din aceste publicaţii nu sunt incluse de Florin Manolescu în monumentală sa Enciclopedie a exilului literar românesc, 1945-1989. Scriitori, reviste, instituţii, organizaţii (2003), volumul de faţă completând astfel tabloul istoriei noastre culturale.    

Un alt merit al cărţii este că pune în circulaţie 43 de ilustraţii grafice (pagini şi frontispicii de reviste, manuscrise, portretele unor scriitori şi jurnalişti mai puţin cunoscuţi – realizate de artişti precum George Tomaziu, Magdalena Rădulescu, Marcel Iancu, Marcel Olinescu, Anestin, Neagu Rădulescu, Silvan, Sabin Bălaşa, Margareta Sterian, Rudolf Rybiczka, Eugen Drăguţescu, Vásquez Diaz, Dragoş Morărescu, Mihaela Şchiopu ş.a.). Fişele de dicţionar ale celor 21 de autori au o importantă valoare istorico-literară, iar indicele de nume uşurează efortul recuperării şi valorificării autorilor din exil şi diasporă, asigurând cărţii un înalt nivel ştiinţific.