Organisational structure

The Babes-Bolyai University comprises in its structure faculties, departments, specialty departments, colleges, institutes, libraries, laboratories, research units, museums, student homes, cafeterias. Also the administrative services, technical services, publishing house, printing house, and other units of experimentation, practice bases, leisure bases, social bases, etc. are an integrated part of the University. The University ensures education on three lines of study - Romanian, Hungarian, German - each of them coordinated by a pro-rector.  The line of study is the  form of organization for the didactic process taking place in faculties, departments, specialty departments in Romanian, Hungarian, German language, in accordance with the existing regulations. In a faculty there can be one or several lines of study.

Senatul Universităţii

Universitatea este condusă de Senatul Universităţii, alcătuit din reprezentanţii facultăţilor (cadre didactice şi studenţi), reprezentanţi ai colegiilor universitare, directorul general administrativ, directorul general administrativ adjunct, directorul financiar-contabil, directorul Bibliotecii Centrale Universitare, directorul Grădinii Botanice, directorul Centrului de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă, Directorul Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic şi reprezentantul unităţilor de cercetare. Pentru a asigura transferul de competenţă managerială, continuitatea programelor şi gestiunea competitivă - în cadrul reprezentării stabilite pentru catedră, respectiv facultate - şefii de catedră şi decanii devin membri ai consiliului profesoral, iar prorectorii, rectorul şi cancelarul general devin membri ai Senatului din legislatura următoare. Calitatea de membru pe această bază se poate acorda pentru o singură legislatură, încetează la data pensionării şi se aplică numai persoanelor aflate în funcţie la data alegerilor.

Senatul Universităţii este structurat în Consilii care au în subordine Comisii. Consiliile şi Comisiile se stabilesc, prin hotărâre a Senatului, în funcţie de necesităţi. Comisiile sunt prezidate de un membru ai Colegiului Senatului.

Senatul Universităţii Babeş-Bolyai se întruneşte în sesiune ordinară lunar, conform programării stabilite la începutul fiecărui semestru academic, şi în sesiuni extraordinare, la convocarea Rectoratului, a Colegiului Senatului sau a cel puţin 1/3 din efectivul membrilor Senatului.

În cadrul Senatului se constituie grupurile liniilor de studiu cu atribuţiile de pregătire şi aplicare a deciziilor ce privesc liniile respective.

Senatul Universităţii Babeş-Bolyai confirmă şefii de catedră, directorii de departament, decanii, prodecanii, cancelarii facultăţilor aleşi de catedre şi consiliile profesorale, directorii colegiilor universitare.

Senatul poate decide neconfirmarea sau suspendarea din funcţii a şefilor de catedră, decanilor, prodecanilor, cancelarilor de facultate, directorilor de colegii, rectorului, prorectorilor, cancelarului de universitate, directorului general, în condiţiile stabilite de lege. Ridicarea calităţii de şef de catedră, departament, de director de unitate de cercetare, decan, prodecan, cancelar de facultate se face la propunerea scrisă a cel puţin 1/2 din membrii catedrei sau ai consiliilor profesorale şi trebuie să întrunească votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor Senatului. Ridicarea calităţii de director de colegiu se face la propunerea scrisă a cel puţin 1/2 din membrii Consiliului Colegiului.

Ridicarea calităţii de rector, prorector, cancelar de universitate şi director general se face la propunerea scrisă a cel puţin 1/2 din membrii Senatului şi trebuie să întrunească votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor Senatului.

Senatul poate decide ridicarea calităţii de membru al Senatului Universităţii numai dacă facultatea care a ales reprezentantul respectiv îi retrage susţinerea printr-o hotărâre a Consiliului profesoral luată cu 2/3 din voturile membrilor acestuia.

Senatul are în competenţă toate domeniile autonomiei universitare. Atribuţiile lui sunt:

  • stabilirea strategiei de dezvoltare şi a structurii interne a Universităţii, conform legii;
  • programarea, organizarea, desfăşurarea şi perfecţionarea procesului de învăţământ; stabilirea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice în acord cu strategiile şi cu standardele naţionale ale dezvoltării învăţământului superior; proiectarea, organizarea şi stabilirea formelor de învăţământ postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu;
  • organizarea admiterii candidaţilor la studii şi definirea criteriilor de evaluare a performanţelor academice şi profesionale ale studenţilor;
  • stabilirea împreună cu ministerul de resort şi cu alte autorităţi publice, agenţi economici, organizaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel naţional, a domeniilor în care se utilizează diplomele şi certificatele proprii emise;
  • stabilirea necesităţilor şi politicilor financiare ale Universităţii, identificarea şi obţinerea resurselor extrabugetare;
  • selectarea şi promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat, precum şi stabilirea criteriilor de apreciere a activităţii didactice şi ştiinţifice;
  • propunerea conducătorilor de doctorat, acordarea titlurilor didactice, ştiinţifice şi onorifice;
  • propunerea candidaţilor Universităţii în Consiliile Naţionale ale învăţământului superior;
  • organizarea cercetării ştiinţifice şi a documentării; organizarea activităţilor de editare, de tipărire şi audiovizuale, de producţie, consultanţă şi servicii;
  • stabilirea programelor de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare, din ţară şi din străinătate;
  • validarea tuturor organismelor de conducere de la catedre, departamente, colegii şi facultăţi;
  • organizarea şi controlul serviciilor administrative şi econo-mico-gospodăreşti;
  • soluţionarea problemelor sociale ale comunităţii;
  • acordarea burselor de studiu şi de cercetare, inclusiv a celor provenite din fonduri proprii;
  • organizarea de manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive;
  • înfiinţarea de fundaţii; stabilirea şi folosirea unor însemne şi simboluri proprii.

Înfiinţarea sau desfiinţarea de către Senat sau facultăţi a unor programe aferente liniilor de studiu nu se poate face decât cu aprobarea liniilor respective, reprezentate de către grupurile liniilor de studiu din Senat sau facultăţi.

Senatul acordă titlurile de Doctor Honoris Causa (cel mai înalt titlu al Universităţii), Profesor Honoris Causa şi de Senator de Onoare al Universităţii.

Titlul de Doctor Honoris Causa se acordă unor personalităţi din domeniile ştiinţei, culturii, artei a căror operă este cunoscută şi apreciată pe plan mondial. Titlul de Profesor Honoris Causa se acordă persoanelor care au susţinut substanţial Universitatea din punct de vedere material. Calitatea de Senator de Onoare al Universităţii Babeş-Bolyai poate fi atribuită unor persoane licenţiate, implicate în viaţa socială, ştiinţifică, artistică, sportivă, economică sau politică regională, naţională sau internaţională, care au sprijinit Universitatea sau au capacitatea de a susţine Universitatea sau care au fost distinse cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai.

Ceremoniile de acordare a titlurilor de Doctor Honoris Causa se organizează numai în lunile martie, iunie şi octombrie.

Senatul poate acorda titlul de profesor consultant cadrelor didactice pensionate care conduc doctorate şi desfăşoară o activitate ştiinţifică deosebită.

Senatul Universităţii poate prelungi activitatea cadrelor didactice pensionabile care au primit avizul catedrelor şi consiliilor profesorale şi îndeplinesc criteriile fixate de Senat. Poate fi prelungită activitatea acelor profesori care sunt membri corespondenţi sau membri ai Academiei Române, precum şi a profesorilor care sunt conducători de doctorat şi a căror competenţă este indispensabilă procesului didactic, cercetării ştiinţifice sau administraţiei universitare şi îndeplinesc criteriile stabilite de Senat. Nu poate fi prelungită activitatea profesorilor care au împlinit vârsta de 70 de ani.

Senatul ia deciziile cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi, cvorumul şedinţelor Senatului este de 2/3 din totalul membrilor Senatului. În cazul în care o hotărâre a Departamentului liniei de studiu de la o facultate este infirmată de Consiliul profesoral, la solicitarea Departamentului ea va fi supusă discuţiei Senatului, conform procedurilor acestuia. Hotărârile Departamentului liniei de studiu pot fi infirmate de către Senatul universităţii cu o majoritate de 2/3 din numărul membrilor prezenţi. În situaţia în care majoritatea de 2/3 nu este întrunită, preşedintele de şedinţă supune la vot aprobarea hotărârii Departamentului liniei de studiu conform procedurilor Senatului. Dacă nu se întruneşte majoritatea simplă necesară pentru aprobarea hotărârii Departamentului liniei de studiu, Senatul numeşte o comisie paritară. Ea este formată dintr-un număr egal de reprezentanţi ai fiecărei linii de studiu care are sarcina de a prezenta Senatului o soluţie acceptată de toţi membri comisiei. Senatul aplică soluţia prezentată de comisie.

Senatul poate să decidă recurgerea la vot secret şi în alte situaţii decât cele prevăzute explicit de lege.

Senatul decide perioada pentru alegerea şi desemnarea noii administraţii universitare.

Durata unei legislaturi ordinare a administraţiei universitare este de patru ani.

b) Marele Senat

Universitatea poate constitui Marele Senat al Universităţii, format din membrii Senatului Universităţii, din senatorii de onoare, din reprezentanţii sindicatelor, ai asociaţiilor constituite în cadrul Universităţii, din reprezentanţi ai societăţii civile, ai administraţiei locale, ai cultelor.

Marele Senat se întruneşte de două ori pe an, recomandă strategia generală a Universităţii şi propune măsuri de îmbunătăţire a raporturilor Universităţii cu societatea, cu comunitatea locală, cu alte organisme naţionale şi internaţionale.

Membrii Marelui Senat iau la cunoştinţă Carta Universităţii, servesc interesele Universităţii în relaţiile ei cu instituţiile pe care le reprezintă.

Structura, organizarea şi funcţionarea Marelui Senat se stabileşte de către Senatul Universităţii.

 

Rectoratul

Rectoratul este format din rector, prorectori, cancelarul general, directorul general administrativ al Universităţii şi reprezentantul studenţilor din Senat. Trei dintre prorectori asigură coordonarea activităţilor liniilor de studiu.

Rectoratul este organismul executiv al administraţiei universitare; el are următoarele competenţe: aplică hotărârile Senatului; ia decizii în problemele curente în intervalul dintre reuniunile Senatului; coordonează activitatea Consiliilor Senatului; pregăteşte reuniunile Senatului şi proiectele de hotărâri, la propunerile Consiliilor Senatului; coordonează şi controlează activitatea serviciilor Universităţii; rezolvă problemele sociale ale studenţilor; gestionează spaţiile Universităţii; răspunde la petiţii, la cereri, la solicitările externe; asigură cooperarea cu ministerul, administraţia, alte instituţii.

Rectoratul se întruneşte la iniţiativa rectorului ori de câte ori este nevoie. La şedinţele Colegiului pot participa, ca invitaţi, reprezentanţi ai facultăţilor şi serviciilor. Reprezentantul studenţilor în Rectorat este Prefectul studenţilor. El este ales pe doi ani, dintre şi de către studenţii din Senatul Universităţii, prin vot secret, cu majoritate simplă. Cvorumul pentru alegerea Prefectului studenţilor în Rectorat este de 2/3 dintre aceştia.

 

Consiliul Academic

Consiliul Academic este format din Preşedinte, doi vicepreşedinţi şi membri. Preşedintele şi Vicepreşedinţii Consiliul Academic reprezintă liniile de studii din Universitatea Babeş-Bolyai.

Rectorul universităţii face parte de drept dintre membri Consiliului Academic. Din Consiliul Academic pot face parte membri ai Comisiei Internaţionale de Consultanţă desemnaţi de către Senat. Alegerea şi funcţionarea Consiliului Academic sunt reglementate prin regulamentul de alegeri şi respectiv prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Academic.

Consiliul Academic elaborează propuneri de reglementări ale universităţii în acord cu dezvoltarea universităţii şi cu schimbarea cadrului legislativ şi elaborează proiecte de Regulamente prevăzute de Carta universităţii.

Consiliul Academic elaborează proiecte ale strategiilor şi politicilor universităţii şi le propune spre aprobare Senatului. Consiliul Academic elaborează şi propune, în cadrul Planului Strategic al Universităţii, măsuri privind întărirea legăturilor universităţii cu mediul social, economic, administrativ, cu instituţii similare din ţară şi străinătate, cu organisme naţionale şi internaţionale, precum şi măsuri pentru asigurarea compatibilizării şi mărirea competitivităţii studiilor, cercetărilor şi serviciilor universităţii, sporirea veniturilor angajaţilor şi dezvoltarea facilităţilor pentru angajaţi şi studenţi.

 

Consiliul de Administraţie

Consiliul de Administraţie al Universităţii este constituit din membrii Colegiului Senatului, decani, prefectul studenţilor, directorii colegiilor universitare membri ai Senatului, un reprezentant al unităţilor de cercetare, şefii serviciilor administrative, tehnice, contabile, juristul instituţiei. Consiliul de Administraţie asigură administrarea operativă a instituţiei.

La lucrările Consiliului de Administraţie pot participa, ca invitaţi, administratorii şefi de facultate, reprezentanţii sindicatelor, ai asociaţiilor studenţeşti, Directorul Bibliotecii Centrale Universitare, directorii de colegii din teritoriu.

Consiliul de Administraţie se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.

Hotărârile Consiliului de Administraţie sunt executorii pentru catedre, departamente, departamentele liniilor de studiu, facultăţi, colegii universitare, institute de cercetare şi servicii.

 

Facultatea

Facultatea este formată din departamente, departamentele liniilor de studii (română, maghiară, germană), catedre, institute, biblioteci, laboratoare, unităţi de cercetare, ateliere tehnice.

Senatul Universităţii aprobă înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea unor facultăţi la propunerea scrisă a catedrelor de profil, consiliilor profesorale ale facultăţilor implicate, a liniilor de studiu, a Colegiului Senatului, în urma unor analize efectuate în cadrul Comisiilor Senatului. Înfiinţarea unei facultăţi se face prin hotărâre de guvern.

Facultatea îşi stabileşte structura în conformitate cu prevederile Cartei, cu necesităţile didactice, ştiinţifice şi cu bugetul alocat.

Facultatea beneficiază de autonomie universitară în domeniul ştiinţific, didactic, financiar, administrativ, în cadrul reglementărilor existente. Facultatea îşi gestionează fondurile provenite de la bugetul statului şi fondurile provenite din resurse extrabugetare constituite: din venituri proprii, dobânzi, donaţii, sponsorizări şi taxe percepute în condiţiile legii de la persoane fizice şi juridice, române sau străine, şi din alte surse, configurându-şi o politică de structură şi personal proprie.

Facultatea este organizată şi îşi desfăşoară activitatea în temeiul Cartei Universităţii, al regulamentelor Universităţii şi al propriilor regulamente.

În baza autonomiei, facultatea îşi desemnează propria administraţie academică potrivit prevederilor Cartei şi ale Regulamentului facultăţii.

Facultatea este condusă de Consiliul profesoral. Facultatea elaborează Regulamentul facultăţii, prin care reglementează desfăşurarea studiilor şi a cercetării ştiinţifice şi Regulamentul propriu de alegeri în acord cu Carta şi Regulamentul de alegeri al Universităţii (Anexa nr.3).

a) Consiliul profesoral al facultăţii

Consiliul profesoral este compus din cadre didactice, cercetători, studenţi şi administratorul şef de facultate.

În Consiliu sunt reprezentate toate secţiile, catedrele, liniile de studiu şi unităţile de cercetare. În componenţa sa, Consiliul profesoral ţine cont de structura facultăţii pe linii de studiu, conform structurii multiculturale a Universităţii. Directorul unei linii de studiu poate fi decanul, prodecanul, cancelarul sau un alt membru al Consiliului profesoral.

Şefii de catedră şi directorii de colegii fac parte de drept din Consiliul profesoral. Consiliul profesoral se întruneşte în sesiune ordinară lunar, conform programării stabilite la începutul fiecărui semestru academic, şi în sesiuni extraordinare, la convocarea decanului, a Colegiului Consiliului profesoral sau la cererea a cel puţin 1/2 din numărul membrilor Consiliului profesoral. Consiliul profesoral îşi constituie în a doua şedinţă ordinară comisiile de specialitate, prezidate de un membru al Consiliului.

Comisiile de specialitate ale Consiliului profesoral sunt fixate după modelul comisiilor de specialitate ale Senatului.

Consiliul profesoral validează şefii de catedră, de departament şi ai unităţilor de cercetare, aleşi de catedre, secţii sau unităţi de cercetare. Consiliul profesoral poate decide neconfirmarea sau suspendarea din funcţie a şefilor de catedră, de departament, de unităţi de cercetare, precum şi a decanului, prodecanilor, cancelarului, a membrilor Consiliului profesoral, în condiţiile stabilite de lege.

In virtutea autonomiei universitare Consiliul profesoral are următoarele competenţe:

  • stabileşte strategia dezvoltării facultăţii în concordanţă cu strategia de dezvoltare a Universităţii, programele didactice, ştiinţifice; propune structura facultăţii (departamente, catedre, secţii de cercetare); stabileşte numărul de studenţi pe secţii, specializări, modalităţile de admitere, potrivit propunerilor formulate de catedre;
  • propune specializările pentru licenţă, masterat şi doctorat înaintate de catedre;
  • avizează statele de funcţii pentru personalul didactic, de cercetare, tehnic-administrativ; confirmă comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice, propunerile comisiilor de specialişti pentru numirea pe posturi didactice;
  • propune constituirea unităţilor autonome de cercetare sau de prestări servicii în conformitate cu prevederile legii şi ale prezentei Carte, stabileşte modalităţile de funcţionare ale acestor unităţi şi aprobă personalul de cercetare şi gradele ştiinţifice;
  • avizează propunerile catedrelor pentru conducătorii de doctorat şi şefii unităţilor de cercetare desemnaţi.

Consiliul profesoral aplică principiile şi normele de finanţare fixate de Consiliul de finanţare, integrare economică şi probleme sociale al Senatului Universităţii; aprobă bugetul general al facultăţii şi al catedrelor; aplică principiile de salarizare a personalului didactic, de cercetare şi tehnico-administrativ.

La începutul anului universitar, Consiliul profesoral defalcă bugetul facultăţii pe departamente sau catedre. Consiliul profesoral stabileşte destinaţia cheltuielilor şi cuantumul acestora, investiţiile şi programarea lor. Consiliul poate corecta bugetul la diferite capitole şi în cursul anului.

Consiliul profesoral fixează efectivul de burse pe secţii.

Consiliul profesoral stabileşte strategia cooperării academice internaţionale, propune acorduri de cooperare academică internaţională, care trebuie să aibă susţinerea unităţilor componente ale facultăţii.

Consiliul profesoral validează propunerile catedrelor pentru acordarea titlurilor de Doctor Honoris Causa al Universităţii, de Senator de Onoare al Universităţii, de Profesor Honoris Causa şi de profesor consultant. Consiliul profesoral poate propune anual prelungirea activităţii cadrelor didactice care au vârsta de pensionare.

Consiliul profesoral poate propune încetarea activităţii cadrelor didactice în Universitate, în condiţiile stabilite prin lege.

Consiliul profesoral poate recurge la vot secret şi în alte situaţii decât cele prevăzute explicit de lege.

Consiliul profesoral ia deciziile cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi; cvorumul şedinţelor este de 2/3 din totalul membrilor Consiliului profesoral.

b) Colegiul Consiliului profesoral al facultăţii

Colegiul Consiliului profesoral este format din decan, prodecani, cancelarul facultăţii şi cancelarul studenţilor. Reprezentantul departamentelor liniilor de studiu în Colegiu este decanul, prodecanul sau cancelarul. Consiliul profesoral organizează, atunci când se discută probleme specifice, Colegiul lărgit al Consiliului profesoral, din care, pe lângă membrii Colegiului Consiliului, fac parte şefii de catedră, directorii de departament, directorii departamentelor liniilor de studiu, directorii de colegiu, directorii unităţilor de cercetare. Membrii Colegiului lărgit au drept de vot în problemele specifice în care sunt implicaţi.

Colegiul Consiliului profesoral este organismul executiv al administraţiei academice din facultate. Colegiul are următoarele competenţe: aplică hotărârile Consiliului profesoral şi ia hotărâri în probleme curente în intervalul dintre reuniunile Consiliului profesoral, pe baza hotărârilor acestuia; coordonează activitatea comisiilor Consiliului profesoral; pregăteşte reuniunile Consiliului profesoral; coordonează personalul administrativ şi tehnic; repartizează spaţiile facultăţii; rezolvă problemele sociale; asigură conducerea curentă a facultăţii; răspunde la petiţii, cereri şi solicitări; realizează cooperarea cu instituţii şi organisme interne sau internaţionale; programează examenele; organizează admiterea în facultate; pregăteşte publicaţiile facultăţii.

c) Departamentul

Se poate crea la nivelul Universităţii şi al facultăţilor. Rolul departamentelor este de a concentra potenţialul ştiinţific, de a coordona politici unitare în domeniul de competenţă al departamentului, de a asigura o folosire mai eficientă a resurselor şi a patrimoniului. Departamentele se creează la propunerea facultăţilor, cu aprobarea Senatului.

Şefii catedrelor din departament şi responsabilii liniilor de studii formează Colegiul departamentului şi desemnează prin vot, directorul departamentului care, de regulă, este unul dintre şefii de catedră.

Colegiul departamentului are un secretar ştiinţific desemnat dintre cadrele didactice ce fac parte din departament. în funcţie de buget, departamentul poate constitui un secretariat administrativ.

Departamentul publică programele didactice la începutul anului academic, editează reviste proprii.

d) Departamentul liniei de studiu

Departamentul liniei de studiu se alcătuieşte din toţi membrii facultăţii care predau în cadrul liniei de studiu respective. Conducerea Departamentului liniei de studiu este formată din Consiliul Departamentului, alcătuit din Directorul Departamentului liniei de studiu şi un adjunct.

Departamentul liniei de studiu ia hotărâri privind propria dezvoltare, în funcţie de necesităţi

Departamentul liniei de studiu are în competenţă:

  • politica de dezvoltare a liniei de studiu;
  • politica de resurse umane a liniei de studiu;
  • conţinutul disciplinelor pentru liniile de studiu;
  • organizarea unor activităţi specifice liniei de studiu (manifestări ştiinţifice, culturale, documentare, vizite ale profesorilor invitaţi etc.).

Hotărârile Departamentului liniei de studiu sunt supuse pentru aprobare Consiliului profesoral al facultăţii. în cazul în care o hotărâre a Departamentului liniei de studiu este infirmată de Consiliul profesoral, la solicitarea Departamentului ea va fi supusă discuţiei Senatului, conform procedurilor acestuia.

e) Catedra

Catedra este unitatea fundamentală a Universităţii. Catedra se organizează pe discipline înrudite. Conducerea catedrei este asigurată de către Biroul catedrei alcătuit din şeful de catedră, adjunctul şefului de catedră şi secretarul Biroului. Catedrele care asigură pregătirea studenţilor pe mai multe linii de studii vor avea în componenţa Biroului catedrei reprezentanţi ai acestor linii.

În facultăţile în care există învăţământ în limbile română, maghiară sau germană, fiecare catedră organizează linii de studiu având fiecare un responsabil de linie. Responsabilii de linii de studiu fac parte din Biroul catedrei şi au următoarele atribuţii: structura posturilor corespunzătoare liniei respective din statul de funcţiuni al catedrei, organizarea cursurilor aferente liniei, politica de personal în cadrul liniei.

În cadrul catedrelor se mai pot constitui colective, conduse de responsabili de colective.

Desemnarea responsabilului de colectiv se face pe baza Regulamentului catedrei. Pe lângă catedre se pot organiza unităţi de cercetare sau de prestări servicii cu autofinanţare. Directorii sau şefii acestor unităţi se confirmă de către Consiliul profesoral.

În temeiul autonomiei universitare, catedra are următoarele competenţe:

  • elaborează planuri strategice de dezvoltare, state de funcţii;
  • propune specializările pentru licenţă, masterat, doctorat; propune conducătorii de doctorat; coordonează unităţile autonome de cercetare şi asigură finanţarea acestora; propune diferenţieri salariale; face propuneri de cooperare academică internaţională; propune acordarea titlului de Doctor Honoris Causa, Senator de Onoare, Profesor Honoris Causa, licenţiat onorific al Universităţii, propune încetarea activităţii cadrelor didactice, a cercetătorilor şi a personalului tehnico - administrativ;
  • elaborează programele didactice, de cercetare, de masterat, de doctorat, de formare continuă (postuniversitare);
  • organizează manifestări ştiinţifice; evaluează activitatea didactică şi ştiinţifică a cadrelor didactice sau a cercetătorilor; face propuneri în materie de posturi, propune comisiile de concurs; organizează concursurile; propune cadrele didactice asociate, profesorii consultanţi, prelungirea activităţii persoanelor care au vârsta de pensionare.

Catedra îşi întocmeşte un plan de buget (venituri şi cheltuieli) având în vedere competenţele descentralizate ale sale.

Catedra adoptă anual programul de editare a cursurilor, a materialelor, a caietelor de seminar şi lucrări practice, a altor materiale didactice.

Catedra aprobă anual programele ştiinţifice ale cadrelor didactice şi ale unităţilor autonome de cercetare din subordinea sa.

Catedra poate acorda burse de cercetare, specializare, doctorat, din resurse proprii. Hotărârile în cadrul catedrei se iau cu majoritatea membrilor prezenţi dacă numărul lor reprezintă cel puţin 2/3 din totalul membrilor catedrei.

 

Unitati

Unitati de cercetare

Universitatea poate organiza unităţi de cercetare cu finanţare din bugetul Universităţii, cu finanţare parţială sau cu autofinanţare.

Unităţile de cercetare sunt institutele, centrele, colectivele şi laboratoarele. Unităţile de cercetare se organizează la propunerea catedrelor, departamentelor, Consiliilor profesorale ale facultăţilor sau a Senatului Universităţii. Ele reunesc cadre didactice, cercetători şi studenţi.

Universitatea îşi organizează Parcul tehnologic cu unităţi de cercetare-dezvoltare proprii şi în colaborare cu alte instituţii.

Unităţile de cercetare desfăşoară preponderent cercetare ştiinţifică, dar pot asuma şi activităţi didactice.

Conducătorii unităţilor de cercetare sunt: director pentru institut sau centru, şef de colectiv sau şef de laborator. Ei sunt desemnaţi potrivit reglementărilor şi sunt confirmaţi de Consiliul profesoral.

Competenţele unităţilor de cercetare sunt: elaborează proiecte de cercetare; organizează activitatea de cercetare; realizează programele de cercetare; valorifică cercetarea; asigură sursele de finanţare; redactează publicaţii ştiinţifice; organizează manifestări ştiinţifice.

Unităţile de cercetare se pot constitui pe perioade determinate, în funcţie de buget, surse de finanţare, nevoi ştiinţifice.

Unităţile de cercetare din subordinea Rectoratului sunt reprezentate în Marele Senat prin şeful unităţii respective.

Unităţile de cercetare au buget propriu, aprobat la început de an sau pe parcursul anului financiar, în funcţie de resursele financiare.

Unităţile de cercetare pot angaja personal tehnic şi de administraţie, în limitele resurselor financiare de care dispun, pe o perioadă determinată sau nedeterminată.

Unităţile de consultanţă, transfer tehnologic, producţie şi prestări servicii

Universitatea poate organiza unităţi de consultanţă, transfer tehnologic, producţie şi prestări servicii cu autofinanţare.

Unităţile de consultanţă, transfer tehnologic, producţie şi prestări servicii sunt institute de cercetare/proiectare, centre, colective şi laboratoare.

Unităţile de consultanţă, transfer tehnologic, producţie şi prestări servicii se organizează la propunerea catedrelor, departamentelor, consiliilor profesorale ale facultăţilor sau a Senatului Universităţii. Ele reunesc cadre didactice, cercetători, studenţi şi personal nedidactic. Conducătorii unităţilor de consultanţă, transfer tehnologic, producţie şi prestări sunt desemnaţi potrivit reglementărilor legale şi sunt confirmaţi de Consiliul profesoral.

Unităţile de consultanţă, transfer tehnologic, producţie şi prestări servicii se pot constitui pe perioade determinate, în funcţie de buget, surse de finanţare.

Unităţile de consultanţă, transfer tehnologic, producţie şi prestări servicii au buget propriu, aprobat la început de an sau pe parcursul anului financiar, în funcţie de resursele financiare.

Universitatea Babeş-Bolyai promovează parteneriate cu firme internaţionale de consultanţă şi servicii (societăţi comerciale), cu participarea Universităţii la capitalul social.

 

Secretariate

Activitatea de secretariat în Universitate se desfăşoară prin Secretariatul Rectoratului, Secretariatele facultăţilor şi Secretariatele de la colegiile din teritoriu. Secretariatul Rectoratului este organizat pe liniile de studii română, maghiară şi germană cu personal distinct şi are Organigramă. Secretariatul Rectoratului cuprinde birouri şi oficii. Ele funcţionează după reglementări elaborate de Consiliul de Administraţie şi sunt subordonate prorectorilor de resort din punct de vedere funcţional, respectiv cancelarului general din punct de vedere organizatoric.

Secretariatele facultăţilor şi ale colegiilor din teritoriu sunt organizate pe liniile de studiu română, maghiară, germană, cu personal distinct şi au organigramă proprie.

Întregul personal secretarial din Universitate este angajat prin concurs, condiţia preliminară pentru toate posturile fiind competenţa într-o limbă străină şi în utilizarea calculatoarelor. Secretarul general al Universităţii şi secretarii şefi ai facultăţilor formează Colegiul secretarial care se întruneşte periodic şi asigură coordonarea activităţii secretariale.

În funcţie de resursele disponibile, catedrele şi departamentele pot angaja secretari de catedră cu normă completă. Finanţarea acestor posturi se asigură din buget sau din granturi, programe internaţionale, sponsorizări. Secretarul de catedră sau departament este subordonat şefului de catedră şi secretarului şef al facultăţii.

 

Directiile si Serviciile

I. Direcţia Generală Administrativă.
a) Direcţia Tehnică, de Investiţii şi Gospodărire a Patrimoniului cuprinde următoarele structuri: Serviciul Administrativ şi Pază; Serviciul Social; Serviciul Restaurante şi
Cafeterii; Serviciul Complex Sportiv şi Săli de Sport; Serviciul Tehnic; Serviciul Aprovizionare; Laboratorul de Cineficare; Serviciul Multiplicare.
b) Direcţia Financiar - Contabilă cuprinde următoarele servicii: Serviciul Financiar; Serviciul Contabilitate.
I. Editura Cluj University Press.
II. Publicaţiile Universităţii.
IV. Serviciile din cadrul Secretariatului General sunt: Serviciul Cercetare Ştiinţifică; Serviciul Acte de Studii; Serviciul Masterate şi Doctorate; Serviciul Educaţia Adulţilor; Serviciul de
Asigurare a Calităţii şi Management Universitar.
V. Serviciile din cadrul Departamentului Resurse Umane sunt: Serviciul Resurse şi Relaţii Umane; Serviciul Salarii şi Politici Salariale.
VI. Oficiul proiecte de cooperare universitară, legătura cu mediul economic şi Alumni.
VII. Departamentul Imagine Universitară.
VIII. Oficiul de Transfer Tehnologic.
IX. Departamentul Informatizare.
X. Centrul de Cooperări Internaţionale cuprinde: Centrul de Dezvoltare Organizaţională şi Internaţionalizare a Învăţământului; Serviciul de Acorduri Universitare; Serviciul de Studenţi
Internaţionali; Oficiul de Programe; Oficiul de Burse de Studii în Străinătate; Oficiul Diplomelor în Cotutelă.
XI. Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă.
XII. Grădina Botanică.
XIII. Structuri în subordinea Rectorului: Biroul de Audit Public Intern; Oficiul Juridic.

În funcţie de dinamica dezvoltării instituţionale, Senatul Universităţii “Babeş - Bolyai” poate hotărî înfiinţarea de noi direcţii şi servicii precum şi reorganizarea acestora. Serviciile sunt conduse de şefi de servicii şi sunt coordonate de Directorul general administrativ. Serviciile şi birourile se stabilesc prin hotărârea Senatului. La colegii funcţionează personal administrativ în subordinea directorului de colegiu.